România va închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care va aduce şi un excedent de export, chiar dacă nu va obţine cantităţile de cereale de anul trecut, a declarat pentru Agerpres ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
- "Culturile aş putea să le cataloghez ca fiind bune în prezent.
- Evident, sunt diferenţe de la regiune la regiune şi sunt şi situaţii, mai ales în estul ţării, unde a plouat mai puţin şi pe alocuri culturile nu arată foarte bine. (...)
- Eu cred că vom închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care ne va aduce şi un excedent de export, dat fiind faptul că producem în general mult mai mult decât avem nevoie.
- Evident, ne dorim ca această cantitate, o mare parte din ea, să rămână în ţară, să fie procesată în ţară, să dăm valoare adăugată materiilor prime, dar sunt totuşi 6 luni de când am preluat Ministerul Agriculturii, iar programele pe care le-am conceput şi modul în care începem să realizăm complementaritatea dintre programele naţionale şi fondurile europene cred că îşi vor arăta pe deplin efectele în anul următor", a susținut Chesnoiu.
El a spus că producţiile din acest an nu vor fi la nivelul anului 2021, "un an aproape de perfecţiune", atât din punct de vedere climateric, cât şi din punct de vedere al stabilităţii nivelului de inputuri şi al nivelului de costuri de înfiinţare a culturilor.
Întrebat dacă poate estima un nivel al producţiei de cereale din acest an, ministrul a răspuns că "este o distanţă foarte mare până la recoltat, iar datele se schimbă de la zi la zi".
Zonele agricole cu probleme mari din cauza secetei
În opinia sa, zonele agricole cu cele mai mari probleme sunt cele din estul ţării, Vaslui, Bârlad, Iaşi, unde a plouat mai puţin, dar şi zona Bărăganului.
Potrivit ministrului Agriculturii, este foarte importantă pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole.
- "Trebuie însă să fim foarte atenţi şi aici lucrăm intens, la pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi un an în care maturitatea sectorului agroalimentar din fiecare stat membru va trebui să-şi arate cu adevărat reperele şi indicatorii de stabilitate.
- Va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole, care, iată, după 24 februarie, după agresarea Ucrainei de către Rusia, au devenit materii prime strategice şi influenţează până la urmă toate politicile internaţionale şi de aceea noi am luat nişte măsuri din timp. Am venit cu atragerea unor fonduri din alte surse, destinate altor domenii de activitate, către agricultură, către fermieri, către industria alimentară românească, astfel încât să putem să majorăm sprijinul pe care îl acordăm fermierilor noştri. Dau un exemplu: acele microgranturi şi granturi de capital de 300 de milioane de euro.
- Evident, nevoia este mult mai mare, dar am adus aceste 300 de milioane către sectorul agroalimentar. Facem eforturi să majorăm suma alocată. Sunt în discuţii cu domnul ministru Boloş (Marcel Boloş - ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene n.r.) să vedem dacă reuşeşte să identifice alte surse de finanţare prin care să putem să direcţionăm către cei care au depus în sesiunea de microgranturi şi granturi de capital de lucru tocmai încheiată", a adăugat el.
Producţia de cereale boabe a României a depăşit anul trecut 27,79 milioane de tone, în creştere cu 9,637 milioane de tone peste nivelul anului 2021, când a totalizat 18,153 milioane de tone.
