Ministrul de externe: România negociază cu SUA găzduirea a 20 de rachete interceptoare

Ministrul a declarat jurnaliştilor la Sofia, cu ocazia unei întrevederi cu omologul său bulgar Nikolai Mladenov, că România negociază găzduirea a "20 de sisteme de interceptare, în diferite locuri din România", iar discuţiile vor dura probabil 18 luni, scrie AFP. Declaraţia este preluată şi de agenţia Reuters.

Într-un interviu pentru NewsIn acordat la 15 februarie, subsecretarul american de stat pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, declara că Statele Unite ar putea negocia amplasarea în România a trei baterii de interceptori, ceea ce ar însemna în total 24 de rachete SM-3.

Negocierile pentru încheierea acordurilor care vor însoţi amplasarea rachetelor interceptoare în România vor începe probabil la sfârşitul lunii martie.

În ceea ce priveşte amplasamentul rachetelor, este pentru prima oară când se menţionează posibilitatea ca rachetele să fie amplasate în mai multe locuri din România. Până în prezent, declaraţiile oficiale făceau referire la alegerea unei baze pentru interceptori de pe teritoriul românesc. Potrivit oficialilor români, Statele Unite urmează să prezinte la viitoarele runde de negocieri criteriile tehnice pe care va trebui să le satisfacă viitorul loc de amplasare a rachetelor, iar în funcţie de aceste criterii, România va prezenta o ofertă de amplasament. Marea parte a costurilor de amplasare a rachetelor va fi suportată de Statele Unite.

Subsecretarul american de stat Ellen Tauscher a venit la 4 februarie la Bucureşti pentru a face oficial propunerea ca România să participe la noua arhitectură de securitate propusă în Europa de administraţia Barack Obama, care prevede amplasarea în etape a unui scut antirachetă mai flexibil şi mai mobil, având ca ţintă, în primă fază, apărarea împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. Bucureştiul ar urma să participe în faza a doua a noii arhitecturi a scutului antirachetă, care prevede ca interceptorii tereştri pentru rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune să fie operaţionali în 2015.

Şi Bulgaria şi-a exprimat dorinţa de a beneficia de protecţia acestui scut şi s-a declarat gata să găzduiască elemente ale scutului antirachetă.

Proiectul a provocat nemulţumirea Rusiei, în ciuda asigurărilor date de responsabilii americani care au spus că scutul vizează ameninţarea iraniană.

Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut.

Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de noua administraţie americană condusă de preşedintele Barack Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor.