Ministrul a declarat jurnaliştilor la Sofia, cu ocazia unei întrevederi cu omologul său bulgar Nikolai Mladenov, că România negociază găzduirea a "20 de sisteme de interceptare, în diferite locuri din România", iar discuţiile vor dura probabil 18 luni, scrie AFP. Declaraţia este preluată şi de agenţia Reuters.
Într-un interviu pentru NewsIn acordat la 15 februarie, subsecretarul american de stat pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, declara că Statele Unite ar putea negocia amplasarea în România a trei baterii de interceptori, ceea ce ar însemna în total 24 de rachete SM-3.
Negocierile pentru încheierea acordurilor care vor însoţi amplasarea rachetelor interceptoare în România vor începe probabil la sfârşitul lunii martie.
În ceea ce priveşte amplasamentul rachetelor, este pentru prima oară când se menţionează posibilitatea ca rachetele să fie amplasate în mai multe locuri din România. Până în prezent, declaraţiile oficiale făceau referire la alegerea unei baze pentru interceptori de pe teritoriul românesc. Potrivit oficialilor români, Statele Unite urmează să prezinte la viitoarele runde de negocieri criteriile tehnice pe care va trebui să le satisfacă viitorul loc de amplasare a rachetelor, iar în funcţie de aceste criterii, România va prezenta o ofertă de amplasament. Marea parte a costurilor de amplasare a rachetelor va fi suportată de Statele Unite.
Subsecretarul american de stat Ellen Tauscher a venit la 4 februarie la Bucureşti pentru a face oficial propunerea ca România să participe la noua arhitectură de securitate propusă în Europa de administraţia Barack Obama, care prevede amplasarea în etape a unui scut antirachetă mai flexibil şi mai mobil, având ca ţintă, în primă fază, apărarea împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. Bucureştiul ar urma să participe în faza a doua a noii arhitecturi a scutului antirachetă, care prevede ca interceptorii tereştri pentru rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune să fie operaţionali în 2015.
Şi Bulgaria şi-a exprimat dorinţa de a beneficia de protecţia acestui scut şi s-a declarat gata să găzduiască elemente ale scutului antirachetă.
Proiectul a provocat nemulţumirea Rusiei, în ciuda asigurărilor date de responsabilii americani care au spus că scutul vizează ameninţarea iraniană.
Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut.
Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de noua administraţie americană condusă de preşedintele Barack Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor.
Ministrul de externe: România negociază cu SUA găzduirea a 20 de rachete interceptoare
Publicat la 26.02.2010, 19:20:53
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
Ministrul Finanțelor: „Deficitul României scade”. Nazare respinge acuzațiile AUR privind „două contabilități”

Piețe financiare
Bursa de Valori București lansează Piața de Creștere. 23 de companii intră într-o nouă etapă de finanțare

Piețe financiare
Bursa de la București revine pe creștere. BET câștigă 0,58%, iar Electrica urcă cu peste 2%
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
