Tehnologia de extracţie a aurului, care pune accent pe diosulfatul de sodiu, este una despre care specialiştii spun că produce reactivi mult mai toxici decât în cazul cianurării, a declarat, marţi, în cadrul Comisiei Speciale dedicată proiectului de la Roşia Montană, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
'Pot să vă spun că am discutat cu specialiştii cu privire la diosulfatul de sodiu utilizat într-o altă tehnologie de extracţie a aurului. Specialiştii spun că, în acest caz, apar reactivi mult mai toxici care ajung în halda de steril şi se degradează mult mai greu în comparaţie cu cianura. În ceea ce priveşte propunerea operatorului propusă este una care se utilizează de mai mult de un secol şi mult îmbunătăţită. Tehnologia cu care vine operatorul respectă toate criteriile celor mai bune practici în domeniu', a afirmat Plumb.
Întrebată ce se va întâmpla dacă investitorul de la Roşia Montană va descoperi şi alte zăcăminte în afară de aur şi argint, Rovana Plumb a menţionat că va fi vorba despre o altă licenţă.
'În ceea ce priveşte acordul discutat între stat şi operator, acesta se referă doar la aur şi argint acordată în anul 1999, o licenţă de exploatare pentru aceste două metale, valabilă 20 de ani. În situaţia în care vor exista şi alte substanţe, pe parcursul etapelor de exploatare, acestea vor face obiectul unei alte licenţe, conform legislaţiei în vigoare. Pe marja acestei licenţe, am negociat ca reprezentanţi ai statului român pentru apărarea statului', a spus ministrul Mediului.
Ideea introducerii unei noi tehnologii privind extracţia aurului a fost adusă în discuţie, recent, de către cercetătorul Jack Goldstein. Acesta susţine că tehnologia este nu doar nepoluantă, dar nici nu ar necesita decopertarea munţilor şi, deci, distrugerea peisajului sau a galeriilor romane.
Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/ vor să o deruleze într-un proiect de extracţie a aurului.
Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.
Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.
Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.
Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
