"Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Cred că dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naţionale româneşti. Eu nu am nicio problemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru că acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă", a afirmat Martonyi, întrebat de un jurnalist român dacă el consideră normală arborarea în spatele său a steagului secuiesc.
De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a arătat că dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe "canalul politico-diplomatic" şi acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.
El a arătat că i-a prezentat lui Martonyi în întâlnirea de luni o analiză asupra legislaţiei româneşti în domeniu.
La conferinţa celor doi miniştri de la sediul MAE a fost prezent şi liderul UDMR György Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, care a ţinut să declare, după afirmaţiile celor doi oficiali, că în "recentul război al steagurilor dintre cele două guverne" comunitatea maghiară din România este cea pedepsită şi are cel mai mult de pierdut.
Pe de altă parte, Frunda a arătat că folosirea steagului secuiesc de administraţiile locale din Transilvania este legală.
