Moţiunea simplă a PSD pe Sănătate, împotriva lui Cseke Attila, a fost respinsă de plenul Senatului

În cadrul dezbaterilor, senatorul PDL Iosif Secăşan a susţinut că că mulţi parametrii prezentaţi în moţiune sunt reali, dar nu pot fi imputaţi actualei guvernări, care se ocupă de acest sistem doar de un an şi jumătate. "Toate guvernele de pânã acum au reclamat cã sãnãtatea este o prioritate naţionalã, dar nu au dovedit-o în fapt. (...) Actualul Guvern, cu toate cã traversãm o perioadã de crizã, a procedat la descentralizarea unitãţilor spitaliceşti, cu achitarea creanţelor pânã la 30 iunie 201, aducând astfel managementul şi decizia mai aproape de pacienţi, cu implicarea responsabilã a autoritãţilor locale", a spus Secăşan.

Democrat-liberalul a plecat pentru un Pact Naţional pentru Sănătate, considerând necesară reevaluarea sistemului asigurãrilor sociale, dar şi a relaţiei ministerului cu CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). "Adicã o reformã realã şi de profunzime, pentru a face din sãnãtate, cu adevãrat, o prioritate naţionalã", a încheiat Secăşan.

Din partea opoziţiei, senatorul PNL Minerva Boitan şi-a început intervenţia respingând acuzaţiile ministrului Cseke Attila, privind fostele guvernări, considerând că acesta se foloseşte de scuza grelei moşteniri, şi susţinând că, dacă "cifrele vorbesc", aşa cum a spus ministrul, trebuie să îi fie atrasă atenţia că populaţia României are unii dintre cei mai defavorabili indicatori privind sănătatea din întreaga Europă, chiar potrivit preambulului Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor, iniţiată de Minister.

Printre altele, a spus Boitan, speranţa de viaţă a românilor nu s-a modificat din anii 1960 încoace, iar rata mortalităţii evitabile plasează România "într-o situaţie şi mai dificilă". "Aş crede că domnukl ministru este cel care depune o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern", a spus senatorul liberal, după ce a dat citire unor statistici din actul Guvernului, transmiţându-i de asemenea ministrului să nu mai vorbească "atât de mult despre moştenire".

"Nu dorim poate neapărat ca dvs să veniţi alături de noi, în banca nemulţumiţilor, ci dorim să atragem atenţia că sunt probleme din ce în ce mai mari în sistem", a conchis aceasta, explicând motivele pentru care PNL susţine moţiunea.

Pe de altă parte, liderul grupului independenţilor, Liviu Câmpanu, a spus că va vorbi atât ca medic, cât şi ca cetăţean, însă a continuat intervenţia anunţând că UNPR nu îl susţine "necondiţionat" pe Cseke doar pentru că formaţiunea sa face parte din Coaliţie, însă acesta nu este vinovat de problemele din Sănătate. "Sistemul de sănătate se află într-o situaţie grea,  dar asta nu de azi, nu de ieri, ci de două decenii", a spus Câmpanu, considerând că la această moţiune ar fi trebuit să fie prezent şi preşedintele Casei Naţionale de Sănătate pentru a răspunde unora dintre întrebările senatorilor.

Colegul său independent, Şerban Mihăilescu, a avut o abordare asemănătoare, considerând că lui Cseke nu îi pot fi imputate toate relele din sistem din ultimii 20 ani şi "poate a venit timpul să înţelegem toţi să renunţăm la această metodă", ca periodic să fie prezentate moţiuni care se referă la probleme vechi de două decenii, dar împotriva unui ministru care e doar de un an în funcţie. "Noi nu putem uita că în 20 de ani nu am făcut niciun spital. Ne-am perindat toţi la putere, am ţinut poporul de vorbă, dar nu am realizat nimic", a spus Mihăilescu.

În final, ministrul Cseke Attila le-a mulţumit senatorilor pentru dezbatere, declarându-se bucuros că au fost aduse în discuţie o serie de probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, "aşa cum s-a spus, de 20-30 de ani, nu sunt chiar probleme care au apărut de pe o zi pe alta". Ministrul a vorbit şi despre plecările medicilor din România, susţinându-l pe liderul grupului UDMR, Fekete Andras, care a spus că aceasta este o problemă inerentă intrării ţării noastre în Uniunea Europeană. "Nu susţinem o asemenea măsură, dar, pe de altă parte, haideţi să fim conştienţi că noi ne-am dorit această intrare în UE, a cărui principiu de bază este libera circulaţie", a spus ministrul, adăugând că mobilitatea forţei de muncă nu este un fenomen unic în România, ci se petrece în toate statele est-europene.