Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost începute cu fosta URSS încă din perioada 1967-1987. S-au ţinut zece runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat acceptat de ambele părţi.
Discuţiile dintre România şi Ucraina au avut loc atât în contextul negocierii Tratatului politic de bază din 1997, dar şi mai târziu, între 1998 şi 2004 - 34 de runde de negocieri, fără rezultat! După 2001 s-au desfăşurat alte 24 runde de negociere, încă o dată fără acord. România a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în 16 septembrie 2004. Au urmat depunerea memoriului României, cu elementele relevante pentru interesele părţii române.
Contra-memoriul Ucrainei a venit în mai 2006, iar procedurile au ajuns apoi la faza pledoariilor şi concluziilor, încheiate în luna septembrie a anului trecut. Curtea, organul principal judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, va da astăzi verdictul, unul definitiv şi executoriu. Până în prezent, Curtea a pronunţat 97 de soluţii ale unor diferende între state şi peste jumătate din acestea au fost diferende teritoriale şi/sau delimitări maritime.
Pe lângă experienţa judecătorilor în asemenea speţe, tribunalul de la Haga mai prezintă un avantaj: dispune de un mecanism de monitorizare a executării. Consiliul de Securitate al ONU poate impune sancţiuni care să oblige părţile la respectarea hotărârii tribunalului.
