“Nu am scapat inca de criza”, este unul dintre mesajele-cheie ce a rezonat in speech-urile reprezentantilor BERD si ale bancherilor invitati la Londra. Retragerile de capital occidental vor continua in tarile din zona Romaniei, in ciuda unor semne pozitive venite dinspre economie, iar criza economiei reale abia acum a inceput, spun bancherii prezenti la eveniment. Potrivit lui Brian Lenihan, presedintele boardului de guvernatori ai BERD, desi criza nu a inceput in tarile in care banca are operatiuni, “multe dintre politicile nesustenabile au fost replicate si chiar amplificate aici (n.red., in tarile din Europa de Est), avand ca rezultat, in unele cazuri, datorie privata excesiva, dezechilibre si discrepante valutare”. “Propria experienta din discutiile cu bancile internationale si statistici recente ale Bancii Reglementelor Internationale arata ca fluxurile de capital sunt retrase din regiune. Totusi, Europa emergenta este mai putin afectata decat alte piete emergente. In opinia noastra, raspunsul institutiilor financiare internationale a ajutat. Dar, mai ales, este dovada calitatii integrarii financiare si a maturitatii mediului de politici din Europa Centrala si de Est”, a explicat Erik Berglof, economistul-sef al BERD.
Criza economiei reale este abia la inceput, in contextul in care cererea de bunuri a scazut, iar somajul creste, ceea ce duce la majorarea imprumuturilor neperformante si la “toate consecintele negative care deriva de aici”, este de parere presedintele Raiffeisen International, Herbert Stepic.
Astfel, pentru a contracara aceste consecinte negative ale majorarii imprumuturilor neperformante, bancherii romani prezenti la eveniment considera ca mentinerea solvabilitatii sistemului bancar este prioritara in aceasta perioada de criza, nivelul profitului trecand pe locul doi. “Atat timp cat exista un nivel ridicat de incertitudine in ceea ce priveste evolutia economiei, a-ti face planuri chiar si pentru cateva luni in avans pare un lucru riscant”, a declarat presedintele Bancpost, Mihai Bogza, la intrunirea anuala a BERD, citat de Mediafax.
“Atunci insa cand economia scade, in mod cert cresterea in sine nu mai este un obiectiv, iar stabilitatea trece pe primul loc. Ceea ce cred ca preocupa sistemul bancar in acest an este, in primul rand, mentinerea lichiditatii si solvabilitatii, in timp ce cresterea si nivelul profitului, desi importante, trec pe locul doi”, a adaugat Bogza.
“Bancile sunt obisnuite sa lucreze in conditii de riscuri, care sunt, pana la urma, ceva ce poate fi masurat si inclus in pretul creditului, dar functioneaza mai greu in contextul incertitudinii”, considera presedintele Bancpost.
El a aratat ca in prezent exista un cerc vicios, in care bancile nu mai au incredere sa crediteze sectorul real, care sufera din aceasta cauza si are dificultati in a rambursa imprumuturile, ceea ce determina aparitia creditelor neperformante, care, la randul lor, descurajeaza bancile sa dea noi credite.
Presedintele Raiffeisen International, Herbert Stepic, a declarat, intr-un interviu acordat The Money Channel, ca in ceea ce priveste nivelul de lichiditate de pe piata din Romania, acesta este suficient, dar “lichiditatea e inca foarte scumpa si nu ne ajuta foarte mult intr-o perioada in care bancile trebuie sa mai fie rezervate in creditare decat in alte perioade”.
Seful Bancpost a mai aratat ca fondurile primite de Romania de la FMI vor intra in rezerva bancii centrale, care va avea astfel mai multe resurse pentru a apara cursul de schimb al leului, daca va fi nevoie.
“Cu aceste rezerve valutare e ca si cu arma nucleara, este mai bine sa nu fii nevoit sa le folosesti, dar oricum creeaza un efect de descurajare asupra celor care, eventual, ar vrea sa speculeze contra leului”, a continuat Bogza, care a mentionat ca economia romaneasca are mare nevoie de o volatilitatea cat mai redusa a cursului de schimb.
El a explicat ca, in primul rand, o volatilitate redusa a cursului valutar reduce incertitudinea pentru banci, dar si pentru companii si persoane fizice la contractarea de imprumuturi.
Economistul-sef al BERD, Erik Berglof, este de parere ca, dincolo de accesul la finantare, agenda curenta a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare trebuie sa sprijine restructurarile intreprinderilor si sa ajute la reducerea expunerilor mari in valuta atat in sectorul gospodariilor, cat si in cel corporate.
“Unele iesiri nete de capital sunt, probabil, inevitabile, avand in vedere ca regiunea se ajusteaza unor evaluari mai exacte ale riscului si tendintei globale de reducere a efectului de parghie. Dar ceea ce este esential este faptul ca ajustarea sa aiba loc intr-o maniera ordonata si fara sa lase vulnerabilitati majore in bilanturile bancilor”, a explicat Erik Berglof
Angajamentele de finantare ale BERD pentru investitii in Romania au totalizat 318 milioane de euro anul trecut fata de 336 milioane de euro in 2007.
Suma totala a finantarilor angajate de institutie in perioada 1991-2008 se ridica la 3,784 miliarde euro. Banca activeaza in centrul, estul si sud-estul Europei, statele baltice, Caucaz, Rusia, Asia Centrala si Turcia. BERD a fost infiintata in 1991, pentru a sustine statele foste comuniste din regiune in perioada de tranzitie.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
