Ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, a spus saptamana trecuta, in cadrul evenimentului „Guvernul Privat“ organizat de Business Standard, ca proiectul cu modificarile aduse Codului Fiscal va fi anuntat in scurt timp, pentru a fi supus dezbaterii publice.
De altfel, intre cele doua agende, cea a Finantelor si cea a oamenilor de afaceri, exista diferente foarte mari de abordare privind noua filosofie fiscala. Unul dintre scopurile vizate de constructia noului sistem fiscal este atingerea unui obiectiv ambitios al Cabinetului Boc, instalat acum doua luni, si anume reducerea deficitului bugetar la numai 2% in 2009, cifra considerata ca nerealista de institutiile financiare internationale, de analistii straini si de cei de pe piata locala.
Oamenii de afaceri cer reducerea drastica a numarului de impozite, in conditiile in care 470 de taxe aduc doar 5% din veniturile bugetare, reducerea TVA la alimentele de baza, masuri de micsorare a taxelor pentru companiile cu multi angajati. De asemenea, acestia mai cer plafonarea bazei de calcul a contributiilor sociale la un numar de patru-cinci salarii medii pe economie, returnarea rapida de catre stat a TVA-ului catre firme sau combaterea evaziunii fiscale, prin intarirea disciplinei bugetare si eficientizarea activitatii organelor de control ale statului.
Pe de alta parte, autoritatile au in vedere devansarea graficului de majorare a accizelor, introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite domenii, masura ce ar duce la o deviere de la cota unica, potrivit unor experti in fiscalitate.
Potrivit programului de convergenta 2008–2011, inaintat la Bruxelles zilele trecute, Cabinetul Boc se gandeste la egalizarea bazei impozabile prevazute pentru calculul contributiilor sociale cu cea utilizata la calculul impozitului pe salarii, precum si o revenire la nivelul contributiilor de asigurari sociale din semestrul I 2008. „Ar trebui avute in vedere, mai intai, masurile anticriza. in timp ce toate tarile reduc impozitele si vad fiscalitatea ca pe o metoda de relansare a economiei, la noi, din nefericire, impozitele cresc“, a spus ieri Nicolae Done, tax manager la KPMG Romania, in cadrul unei emisiuni The Money Channel.
„Noi procedam exact invers decat restul statelor lumii in lupta cu criza – toti ceilalti, inclusiv SUA, imblanzesc fiscalitatea, pe cand noi o impovaram“, spune Gabriel Sincu, senior manager la Mazars Romania.
Antreprenorul Florin Andronescu, investitor in reteaua de clinici Sanador, spune ca, in conditiile unei economii in scadere, unele masuri sunt desuete. „Agentul economic ar trebui sa fie stimulat mult mai subtil, mai complex, de exemplu, cu o impozitare invers progresiva: cu cat profitul este mai mare, marja de impozit sa fie mai mica. Acum, chiar cu o cota unica, firmele incearca sa aiba cheltuieli deductibile, astfel incat sa-si minimizeze profitul. O impozitare invers progresiva ar putea lichidiza companiile, ar scadea presiunea pe creditare“, afirma Andronescu. El adauga faptul ca firmele cu mai multi salariati ar putea sa fie taxate mai putin, de exemplu, mai ales in contextul valurilor de disponibilizari anuntate in perioada crizei atat in sectorul privat, cat si in administratia publica. „Acum sunt sute de mii de microcompanii, pentru a putea plati salarii cu taxe mici. Criza ar putea fi o oportunitate sa fim mai creativi, nu sa adaugam inca un impozit pe aceleasi linii neschimbate din 1960“, crede antreprenorul.
Principala problema a Finantelor – imbunatatirea fiscalitatii – nu poate fi realizata decat prin reforma rapida a organelor de control, afirma Sincu. „Aici este adevarata problema a colectarii slabe“, considera consultantul Mazars.
„Unele dintre modificarile anuntate de Finante, cum este impozitul forfetar, duc catre o deviere de la cota unica“, explica, la randul sau, Ionut Simion, partener pe taxe in cadrul PricewaterhouseCoopers Romania. Potrivit acestuia, si in actualul Cod exista derogari de la cota unica – de exemplu, impozitul pe cazinouri si jocuri de noroc, insa fenomenul tinde sa capete amploare si nu se mai poate vorbi despre un sistem fiscal unitar. Gabriel Sincu, senior manager in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania, este de parere ca asistam la „moartea“ cotei unice de impozitare, daca tinem cont si de impozitarea veniturilor din imobiliare. „Nu cred ca taxa forfetara va reusi sa atraga mai multe venituri la buget, ci va transforma o parte din economia gri in economie neagra. Va creste evaziunea fiscala, in sensul in care firmele care acum nu raporteaza profit nu vor mai declara pe viitor nici venituri“, comenteaza acesta una dintre cele mai controversate propuneri ale Finantelor.
O controversa in zona mediului de afaceri o reprezinta majorarea TVA. Daca unii oameni de afaceri, cum este cazul lui Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuti proprietari din piata IT, considera ca statul ar putea recurge la o majorare de cateva procente a TVA-ului, altii afirma ca este necesara, dimpotriva, o reducere a acestuia.
„Cota unica a functionat, ar trebui sa fie redus TVA-ul la produsele alimentare de baza, poate de la grau pana la paine, ceea ce ar mari sumele colectate. La cereale, piata neagra reprezinta aproximativ 50%, o reducere a TVA-ului la jumatate ar elimina in totalitate piata neagra“, spune Mihai Anghel, patron Cerealcom Dolj.
Reprezentantii patronatelor din industria alimentara si cea usoara, precum si cei ai Consiliului Investitorilor Straini afirma ca nu au fost pana acum consultati de catre autoritati in rescrierea Codului Fiscal.
„Cei de la Finante ar fi trebuit sa faca publice modificarile. Noi nu stim nimic. Un impozit forfetar denota, dupa cum spun cei din mediul financiar, incapacitatea sistemului de a colecta taxele. Evaziunea maxima este pe TVA“, crede Stefan Padure, vicepresedinte Angst.
„Eu nu vad nimic reglementat si sper sa nu fie publicat in varianta aceasta, sa aiba loc dezbaterile promise pe modificarile Codului Fiscal. Noi am cerut deductibilitate totala a cheltuielilor de cercetare, nu doar 20%, sa fie recunoscute ca investitii, am cerut scoaterea platii de catre angajator a primelor cinci zile de concediu medical, deoarece, atat timp cat si angajatul si angajatorul platesc CAS, nu inteleg logica acestei plati suportate de intreprinzator“, comenteaza Maria Grapini, presedinte FEPAIUS.
Potrivit acesteia, pe timp de criza, ar trebui cautate metode de sustinere a intreprinzatorilor si de incurajare a acestora sa se dezvolte, dar, daca sistemul de taxe si impozite nu va fi schimbat in ajutorul companiilor, multe IMM-uri nu vor supravietui. „Practic, toata criza este pusa pe spinarea intreprinzatorilor“, afirma Grapini.
„Asteptam proiectul Ministerului de Finante, si abia ulterior vom forma grupuri de lucru aplicate pe fiecare dintre modificarile propuse. Speram ca noul Cod Fiscal sa nu acopere doar necesitatile urgente ale Finantelor de a colecta mai multe venituri, ci sa fie pe termen mai lung, si pentru vreme de razboi, si pentru pace“, declara Doina Ciomag, directorul executiv al FIC – Consiliul Investitorilor Straini. intre cele doua tabere, cea a autoritatilor si cea a oamenilor de afaceri exista insa si puncte de convergenta privind sistemul fiscal.
Astfel, cererea de a nu fi impozitat profitul reinvestit, respectiv reintroducerea masurilor simplificate la TVA pentru tranzactiile cu bunuri imobile si introducerea masurilor simplificate la importul de echipamente necesare investitiilor proprii ale contribuabililor par sa fie deja agreate de Finante si preluate in cadrul modificarilor aduse Codului Fiscal.
Nu mariti taxele in timp de criza, cer oamenii de afaceri
Publicat la 03.03.2009, 22:00:00
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.





