'Începând din 2000, veniturile reale ale ruşilor au crescut într-un ritm anual de 10%. Însă diferenţele dintre veniturile cetăţenilor continuă să se adâncească spre un nivel critic', declară preşedintele Curţii de Conturi, Serghei Stepaşin. Referindu-se la statisticile oficiale, el a subliniat că diferenţa dintre veniturile celor mai săraci 10% şi celor mai bogaţi 10% a crescut considerabil şi, potrivit Institutului de Studii Matematice pentru economie, diferenţa se va accentua în viitor.

Ultimii opt ani au fost marcaţi în Rusia de o dezvoltare stabilă a numărului de miliardari în dolari, de la câteva persoane la început, la peste o sută astăzi, aşa că Rusia a urcat pe poziţia a doua, după Statele Unite, în topul ţărilor cu cei mai mulţi miliardari.

O situaţie similară se înregistrează şi în China. În cinci ani, numărul miliardarilor în dolari a crescut de la zero la peste o sută. 106 mai precis, potrivit topului Hurun, întocmit special pentru China de Rupert Hoogewerf, o autoritate în domeniu. Clasa bogătaşilor chinezi este extrem de eterogenă, de la foste cadre de partid, la ţărani, funcţionari, oameni de ştiinţă şi chiar militari.

Este evident că această primă generaţie de oameni de afaceri a ştiut să conjuge pragmatismul propovăduit de Deng Xiaoping şi faimosul său îndemn "Îmbogăţiţi-vă!" cu guanxi(cuansi), un concept la modă în societatea chineză, care desemnează tot ce înseamnă relaţii şi contacte potenţial interesante. Aceşti chinezi în jur de 50 de ani îşi asumă perfect condiţia de a fi unul din pilonii spectaculoasei dezvoltări a Chinei şi sunt un stimulent pentru tinerile generaţii. De-altfel, pe «Rich List», 67 dintre miliardarii roşii, cum îi numeşte o publicaţie franceză, au mai puţin de 40 de ani.