Starea de fapt
In Romania aproape jumatate din populatie locuieste in mediul rural si peste 30% din forta de munca activa se regasesc la sate. Potrivit Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca, anul trecut, 75% dintre gospodariile din mediul rural cu veniturile cele mai mici se bazau pe propriile activitati de producere a hranei pentru a le asigura necesarul din gospodarie. Spre comparatie, media din UE25 era de 19%. De asemenea, economia rurala este dependenta de agricultura si de silvicultura, activitatile alternative fiind foarte slab dezvoltate. Majoritatea investitiilor din ultimii 19 ani au fost orientate catre mediul urban, in timp ce satul romanesc a ramas in urma. Totodata, rata somajului real din mediul rural este mai ridicata decat in urban, in ciuda statisticilor oficiale care iau in calcul doar somerii inregistrati.
In ceea ce priveste facilitatile care tin de infrastructura moderna, singurul capitol la care ruralul sta bine este alimentarea cu energie electrica, 99% dintre gospodariile din mediul rural beneficiind de acest serviciu. In rest, doar 2,4% din gospodariile din rural isi incalzesc locuintele prin centrala termica, 4% erau racordate la reteaua publica de canalizare, iar 13% aveau sistem propriu de canalizare. Totodata, instalatii de gaze naturale se regaseau in 8% dintre gospodarii, in timp ce 89% din gospodarii incalzeau locuinta cu sobe pe baza de lemne sau petrol.
Probleme
Economia rurala este bazata pe autoconsum, constata sociologul Mircea Kivu, director stiintific la Ipsos Interactive Services, ceea ce reprezinta o caracteristica a Evului Mediu. O explicatie a acestei situatii vine si din faptul ca, in zona rurala, nu a fost inca rezolvata problema proprietatii.
“Din punct de vedere social, comunismul a distrus ceea ce se numeste spirit asociativ. Acesta lipseste cu totul din zona rurala. Multe dintre incercarile Bancii Mondiale de a sustine dezvoltarea, mai ales a infrastructurii rurale s-a izbit de acest individualism al satului romanesc”, explica Kivu. Potrivit acestuia, daca ponderea populatiei la sate a mai scazut in ultimii ani, acest lucru nu inseamna ca oamenii de la sate ar fi migrat spre orase, ci ca o parte dintre comune au fost numite orase, prin decizii strict administrative, fara o acoperire logica. De asemenea, circa 80% dintre cei doua milioane de romani care muncesc in Spania si in Italia sunt plecati din zona rurala.
“Actuala criza financiara ar putea reprezenta o fereastra de oportunitate pentru satul romanesc. Daca o parte dintre romanii plecati se va intoarce din cauza crizei economice, ei vor aduce un spirit antreprenorial care lipseste in prezent in satele romanesti. Cred ca ei vor cauta oportunitati in micile industrii, mai ales pe zona prelucrarii produselor agricole, cat si pe partea de servicii”, considera Mircea Kivu. Potrivit lui Florea Parvu, vicepresedintele Consiliului National pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii din Romania, absenta unor masuri pentru incurajarea investitiilor in zona rurala, in ultimii 18 ani, a determinat lasarea in paragina a satelor.
“Forta de munca a plecat in strainatate, pentru ca nu exista masuri de reconversie profesionala, banii europeni se acceseaza greu din cauza birocratiei, iar primarii nu au fost suficient de destepti pentru a atrage investitii locale”, spune Parvu. Lipsa de infrastructura din mediul rural si procedurile extrem de birocratice pentru derularea unei afaceri constituie cele mai importante piedici in dezvoltarea investitiilor in zona rurala, in opinia directorului general al New Holland Romania, Monika Puiu.
“Ce lipseste cel mai mult este infrastructura - eu merg destul de mult pe teren in mediul rural si, ca sa parcurg 30 de km de la Iasi pana intr-un sat din apropiere, fac cel putin doua ore cu masina, din cauza gropilor. Practic, este imposibil sa ajunga vreodata investitiile intr-un astfel de loc”, spune reprezentantul New Holland. Firma a achizitionat, anul trecut, un teren extravilan in preajma Iasiului si nu a reusit inca, din octombrie 2007 si pana acum, sa treaca acea bucata de teren in intravilan, din cauza procedurilor foarte complicate si a unui du-te-vino administrativ intre sat si oras.
“Sunt nenumarate dificultati daca vrei sa faci o investitie intr-un sat in Romania. Din pacate, zona rurala nu are terenurile pregatite pentru investitii”, constata Monika Puiu. Constantin Bostina, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), constata ca Romania, desi are o suprafata agricola suficient de mare, fiind una dintre puterile agricole ale Europei in trecut, a devenit un importator net de produse agroalimentare.
“Nu reusim sa ne satisfacem nici macar consumul propriu de alimente. Produsele agroalimentare contribuie cu trei miliarde euro in deficitul balantei comerciale”, spune Bostina. Principala problema cu care ne confruntam in zona rurala, potrivit acestuia, este mentalitatea, care vine din istorie si care spune ca satul inseamna economie de subzistenta si autoconsum.
“Aceasta mentalitate se regaseste si la nivel de Guvern si autoritati locale. Astfel, in timp ce urbanul a luat-o inainte, ruralul a ramas doar o anexa, un loc de unde ne vin sau nu legumele si fructele”, explica reprezentantul AOAR. In prezent, satul romanesc este caracterizat printr-o lipsa de diversificare a activitatilor economice, arata Marian Stoian, consultant la compania Initial Advisory. “Toata lumea, inclusiv autoritatile romane, prin politicile lor publice, se refera la rural doar prin prisma agriculturii si a agroturismului. De aici vine si inapoierea, din aceasta mentalitate, pentru ca mediul rural inseamna mai mult de-atat”, considera Stoian. Printre problemele din rural identificate de acesta se numara nu doar absenta infrastructurii de baza, ci si a suprastructurii - unele servicii publice foarte slabe.
“Pentru a obtine un certificat de urbanism, trebuie sa te duci la nivelul consiliului judetean, deoarece comunele nu-si permit un arhitect. Faptul ca nu poti folosi cardul in lumea rurala pare un amanunt anecdotic, insa ingreuneaza orice initiativa economica”, spune reprezentantul firmei de consultanta. Satului romanesc ii lipseste, in primul rand, identitatea, care s-a pierdut in perioada comunista, spune omul de afaceri Radu Tudorache, presedintele Newarch Investments. Potrivit acestuia, micii industriasi aveau, pe vremuri, afaceri sustenabile in mediul rural, iar oamenii de la tara se simteau bine in mediul rural si nu voiau sa migreze catre oras.
“Ar fi absurd sa ne dorim sa aducem satele la nivelul oraselor si nici nu putem compara PIB-ul din zona rurala cu cel din urban - sunt doua realitati distincte, cu valori diferite. Nu cred ca transformarea satului intr-un dormitor care sa aprovizioneze cu energie umana orasul este o solutie”, arata Tudorache.
Propuneri
Pentru cresterea calitatii vietii la tara, Radu Tudorache este de parere ca prioritatile in rural se refera la imbunatatirea serviciilor medicale si de educatie, astfel incat oamenii sa nu-si mai doreasca sa migreze spre oras. Solutiile concrete pe care acesta le propune sunt: infiintarea unui numar de 500 de farmacii mobile, care ar putea acoperi circa 80% din populatia de la sat, precum si infiintarea a circa 150 de scoli de meserii traditionale, in rural. “Incurajarea agriculturii ecologice prin masuri fiscale ar fi o solutie pentru redresarea economiei din rural”, spune Tudorache. Potrivit lui Constantin Bostina, statul roman ar trebui sa incurajeze, prin politici fiscale si financiare, reorganizarea agriculturii pe principii asociative, in ferme mijlocii si mari. O alta solutie consta in sustinerea agentilor economici din rural prin imprumuturi guvernamentale pe o perioada scurta, cel putin pentru un ciclu agricol, cu dobanzi mici.
“Pentru a avea produse de calitate, este nevoie si de facilitati fiscale si imprumuturi pentru construirea de depozite si silozuri pentru cereale”, spune Bostina. Pentru Monika Puiu, cele mai importante masuri se refera la infrastructura rurala si la refacerea sistemului de irigatii. Marian Stoian sustine incuraja
rea diversificarii economiei rurale, prin sustinerea crearii de microintreprinderi (mica industrie, frizerii etc). De asemenea, consultantul de la Initial Advisory propune crearea unui birou unic care sa preia investitiile din rural si sa le proceseze cu o viteza normala, eliminand birocratia. Informatizarea fortata a mediului rural, precum si atragerea de profesori debutanti ar constitui masurile oportune pentru remedierea problemelor din educatie, in opinia lui Stoian.
“Pentru a atrage forta de munca din rural, prima masura pe care as lua-o ar fi crearea unor spatii de cazare si masa pentru muncitori, pentru care agentii economici sa fie scutiti de impozitul pe profit”, spune Florea Parvu. Potrivit acestuia, o alta solutie in atragerea fortei de munca spre urban consta in subventionarea transportului de la sat la oras.
‘Actuala criza financiara ar putea reprezenta o fereastra de oportunitate pentru satul romanesc. Daca o parte dintre romanii plecati se va intoarce din cauza crizei economice, ei vor aduce un spirit antreprenorial care lipseste in prezent in satele romanesti. Cred ca ei vor cauta oportunitati in micile industrii, mai ales pe zona prelucrarii produselor agricole, cat si pe partea de servicii. Mircea Kivu Sociolog
‘Forta de munca a plecat in strainatate, pentru ca nu exista masuri de reconversie profesionala, banii europeni se acceseaza greu din cauza birocratiei, iar primarii nu au fost suficient de destepti pentru a atrage investitii locale Florea Parvu Vicepresedinte CNIPMMR
‘Ar fi absurd sa ne dorim sa aducem satele la nivelul oraselor si nici nu putem compara PIB-ul din zona rurala cu cel din urban - sunt doua realitati distincte, cu valori diferite. Nu cred ca transformarea satului intr-un dormitor care sa aprovizioneze cu energie umana orasul este o solutie Radu Tudorache Presedinte Newarch Investments
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
