Oamenii de afaceri spun STOP conservatorismului din educaţie

Un set de zece recomandări concrete prin care sistemul de educaţie s-ar adapta la nevoile pieţei, dar şi o poziţie extrem de drastică cu privire la reformarea sistemului în ansamblu - acestea sunt rezultatele celei de-a doua întruniri, în regim de urgenţă, a guvernului privat.

Vocea mediului de business a fost extrem de incisivă în şedinţa de vineri 17 octombrie a guvernului privat pe tema Educaţie-Piaţa muncii, care a reunit mari angajatori, firme de consultanţă în resurse umane şi companii de training - precum şi experţi din mediul academic. Managerii au căzut de acord că educaţia trebuie să preia funcţia de conducere în societate, să schimbe societatea, şi acest lucru nu poate fi făcut decât prin măsuri dure, nepopulare.

Sistemul de învăţământ trebuie să fie mai bun decât societatea care-l creează. Dacă vrem un sistem educaţional care să fie la fel de bun ca societatea românească, îl avem deja. Fără curaj şi fără măsuri nepopulare, nu poate fi construit un sistem de educaţie autentic, afirmă Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, unul dintre cei mai reputaţi specialişti în schimbarea organizaţională. O soluţie radicală ar putea fi aceea de privatizare a furnizorilor de educaţie, măcar la nivel de învăţământ universitar, spune Stanciu. Cei care finanţează sistemul trebuie să aibă dreptul de a alege unde să se ducă banii lor, fiind un nonsens ca banii publici să meargă doar în instituţii publice, ci ar trebui cheltuiţi în acele instituţii care satisfac cel mai bine comanda publică. Aceasta ar crea o competiţie cât mai puternică în sistem. Şi Camelia Stănculescu, directorul general al Manpower România, este de părere că din moment ce toţi banii din sistemul de învăţământ vin din mediul economic, ar trebui să ne repoziţionăm în raport cu educaţia - din consumatori în investitori.

Subscriu la măsurile radicale. Aş reduce la o treime instituţiile din învăţământul pre-universitar. Facem rabat la calitate, pentru a acoperi un număr, a spus şi Valentin Tomşa, directorul general al SAP România. Şi Ruxandra Stoian, director în cadrul PricewaterhouseCoopers România, este de acord că şcoala nu trebuie să fie peste tot, să ne prefacem că ea există, când de fapt ceea ce obţinem de acolo nu este ceea ce vrem.

Experienţa celor 20 de ani de la Revoluţie încoace ne-au arătat că nu am fost în stare să găsim o soluţie neaoşă pentru sistemul de educaţie românesc. Aş merge mai degrabă în favoarea ideii de a cumpăra această expertiză, pentru că timpul nu are răbdare să experimentăm în continuare, Valentin Păuna, vicepreşedinte HR al Bancpost. Potrivit Ştefaniei Popp, director executiv al Junior Achievement România, am putea adopta un model care funcţionează în SUA de o sută de ani, potrivit căruia un om de om de afaceri nemulţumit de conservatorismul sistemului de învăţământ se ducea la şcoală să le explice elevilor cât de important este să fii independent financiar de la o vârstă cât mai fragedă, ce înseamnă să fii antreprenor.

Guvernul ar putea să-şi finanţeze o bună parte din cheltuielile pentru învăţământ din banii firmelor dacă ar acţiona inteligent. Ar putea să manipuleze firmele încât acestea să fie fericite că-şi alocă bugete pentru aşa ceva, este de părere George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head hunteri de pe piaţa locală. Acesta s-a oferit să-l recruteze fără onorariu pe viitorul ministru al educaţiei.

Pentru zona pre-universitară, Marian Ştaş, preşedintele fundaţiei Codecs pentru Leadership, propune un nou model curricular, cu mai puţine discipline decât în prezent, precum şi o descentralizarea autentică, în care directorul şcolii şi consiliul de administraţie sunt echivalentul CEO-ului şi board-ului. Din acest CA ar trebui să facă parte şi reprezentanţii mediului de business şi reprezentanţii comunităţii locale.