Valoarea totala a emisiunii s-a ridicat la 36,8 milioane de lei (10,3 mil. € la data emisiunii si cu 1,5 mil. € mai putin acum, ca urmare a deprecierii leului). Rata dobanzii platibila semestrial este cu 1,75% peste media ratelor interbancare Bubid + Bubor la sase luni, ultimul cupon al emisiunii, ce va fi platit la finalul lunii mai, fiind de 16,67%.
Reprezentantii bancii nu au comentat ieri privind modul de refinantare a datoriei. “Nu am discutat inca aceasta problema”, a declarat Ilie Carabulea, administrator si actionar principal al bancii.
In ciuda atractivitatii initiale, putine fonduri mari de investitii au cumparat obligatiunile BCC. Cea mai mare detinere raportata in prezent este cea a Fondului Raiffeisen Benefit, de putin peste un milion de lei (0,24 mil. €), adica 5,5% din activele fondului. Alte detineri minore au si fondurile Pioneer Asset Management.
“Obligatiunile BCC s-au cumparat din piata, in ciuda existentei unor semne de intrebare privind soliditatea bancii in perioada de apogeu a crizei”, spune Florin Dolea, directorul Pioneer Asset Management. Prima de dobanda, de 1,75% peste media interbancara, era in general justificata pentru obligatiunile unei banci medii sau mici de pe piata, in conditiile in care, pentru cele municipale, prima este, in cele mai multe cazuri, sub 1%. Dupa declansarea crizei in Romania, dobanda BCC a devenit prea mica. “Randamentele care erau cerute de investitori ar fi trebuit sa fie net superioare diferentei de 1,75% peste dobanzile bancare”, considera Nicolae Albu, director de investitii la Erste Asset Management Romania. Marile fonduri BCR (ale Erste Asset Management), ale BRD si ale Bancii Transilvania nu au cumparat obligatiuni BCC, potrivit oficialilor lor. “Odata cumparate, titlurile si-au gasit greu alti cumparatori. Exceptia ar putea-o constitui fondurile administrate de Carpatica Asset Management, dar mai degraba clientii de retail. Majoritatea acestor tranzactii s-au desfasurat foarte aproape de valoarea nominala si prin intermediul casei de brokeraj a Bancii Carpatica”, observa Nicolae Albu.
