Oficialii FMI se întâlnesc, astăzi, la Viena cu reprezentanţii băncilor-mamă

Odată cu intrarea în ţară a primelor 5 miliarde de euro de la FMI, în luna mai, Banca Naţională ar putea decide reducerea rezervelor minime obligatorii constituite de bănci. Decizia este menită să le ofere acestora mai mulţi bani, fapt care ar putea relansa creditarea. Există însă şi pericolul ca banii ieşiţi din banca naţională să plece spre băncile mamă. Pentru a evita această situaţie, se încearcă realizarea unui acord.

"Vom cere băncilor să-şi reafirme sprijinul si sa li să creeze un tampon de capital ca niciobancă să nu scoată bani din ţară pe perioada împrumutului", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Deblocarea banilor de la Banca Naţională va relansa creditarea, spun reprezentanţii băncilor comerciale.

"Avem un angajament în România chiar şi în afara suportului Fondului Monetar Internaţional. Este parte din strategia nostră. Vom lua parte la discuţiile cu Fondul, dar aşa cum am spus avem deja un angajament cu România", a spus Frederic Oudea, CEO SocGen.

Autorităţile nu au la îndemână nicio metodă prin care să oblige băncile să îşi păstreze fondurile în România în condiţiile în care libertatea de circulaţie a capitalului este garantată de Uniunea Europeană, avertizează însă experţii. Cel mult, pot miza pe un gentleman agreeement.

"Dacă Banca Naţională a României va începe să reducă rezerva minimă obligatorie, acest lucru va da un semnal negativ investitorilor. Plus că nu există nici o garanţie că aceşti bani vor fi utilizaţi pentru relansarea creditării", este de părere Laszlo Diosi, preşedinte OTP Bank.

Banca Naţională le cere băncilor prezente în România să asigure rezerve minime de 18% pentru creditele şi depozitele constituite în lei şi de 40 de procente pentru cele în valută. Nivelul rezervelor minime obligatorii practicat de BNR este cel mai ridicat din Uniunea Europeană.