Investitorii i-au sanctionat insa tocmai pe beneficiarii ajutorului guvernamental, Royal Bank of Scotland si Halifax Bank of Scotland. Titlurile celor doua banci au pierdut in continuare teren, ceea ce a condus la o diminuare si mai severa a capitalizarii bursiere. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu cei care au hotarat sa se descurce pe cont propriu. HSBC, potrivit mai multor clasamente cel mai mare consortiu bancar la nivel global, a beneficiat inca de saptamana trecuta de sustinerea pietei. Reprezentantii bancii au declarat in mai multe randuri ca nu intentioneaza sub nici o forma sa acceseze finantarile guvernamentale, pozitie apreciata de investitori si de public in egala masura. Un plan similar a fost adoptat la inceputul saptamanii si de catre Barclays.

Pentru a lansa un semnal de forta, banca londoneza a hotarat sa nu se atinga de banii de la stat si sa se adreseze direct investitorilor in vederea recapitalizarii. De altfel, acest gen de reactii sunt apreciate si de catre publicul larg. Daca zona financiara da dovada de o atitudine compusa si prudenta chiar si dupa ultimul val de nationalizari menite sa consolideze sistemul financiar, nu acelasi lucru se poate spune despre britanicii de rand. 

Recentele masuri interventioniste sunt contestate vehement iar principala nemultumire este legata de remuneratia executivilor. In cadrul conferintei de presa organizata la inceputul saptamanii, seful din Downing Street a tinut sa sublinieze ca sefii bancilor recent nationalizate nu vor mai beneficia de bonusuri iar salariile vor fi corelate direct cu performanta. 

Declaratia nu a fost insa de natura sa tempereze sentimentul de revolta si protestele par sa devina un reper integrant din peisajul city-ului londonez. Sindicalistii, sustinuti de organizatiile sau partidele de stanga considera ca marea masa a functionarilor din sectorul bancar nu vor beneficia de masurile de sprijin. Presa tabloida s-a transformat in port-drapelul acestor nemultumiri si stirile financiare se bucura de o atentie fara precedent.