Ordonanța trenuleț va reduce veniturile bugetare cu aproximativ 500 de milioane de lei în anul 2026, potrivit calculelor făcute de Ministerul Finanțelor. Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat luni, 22 decembrie, la ora 22:52, și stabilește cadrul general pentru elaborarea bugetului de stat pe anul viitor, precum și direcțiile fiscale pentru perioada următoare.
Ordonanța trenuleț și calculele care au dus la „gaura” bugetară
Documentul arată că măsurile incluse în actul normativ generează o diminuare a veniturilor bugetare de circa 1,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt reduse cu aproximativ 1 miliard de lei. Diferența dintre cele două efecte creează o „gaură” bugetară estimată la jumătate de miliard de lei, care trebuie acoperită prin măsuri suplimentare.
Ordonanța trenuleț pornește de la un mix de măsuri fiscale și bugetare care urmăresc, pe de o parte, temperarea cheltuielilor publice, iar pe de altă parte, stimularea economiei. Cu toate acestea, impactul net este negativ, iar Finanțele recunosc explicit necesitatea identificării unor surse alternative de finanțare.
Pentru acoperirea deficitului, Ministerul Finanțelor mizează în principal pe veniturile generate indirect de majorarea salariului minim, respectiv pe creșterea contribuțiilor sociale și a taxelor aferente plătite de angajatori. În practică, o parte semnificativă din ajustarea bugetară este transferată mediului privat, prin costuri suplimentare suportate de companii, chiar dacă acestea sunt prezentate ca efecte colaterale ale politicilor salariale.
În paralel, Guvernul a inclus măsuri dedicate autorităților publice locale, pentru a le sprijini în finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și pentru a le ajuta să gestioneze presiunea financiară din perioada de iarnă. Acestea vor putea apela la împrumuturi din trezorerie, ca soluție temporară de lichiditate.
Ordonanța trenuleț: reduceri de cheltuieli și stimulente pentru economie
Ordonanța trenuleț prevede un set amplu de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Printre acestea se numără diminuarea subvențiilor pentru partidele politice și a sumelor alocate minorităților, reducerea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, precum și amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială. De asemenea, sunt introduse reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Pe componenta de relansare economică și stimulare a investițiilor private, Ministerul Finanțelor propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea completă a acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi și eliminarea taxei pe construcții începând cu 2027. Totodată, este accelerată digitalizarea fiscală prin extinderea sistemelor RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA, cu scopul reducerii sarcinilor administrative pentru contribuabili.
„Prin acest demers, Guvernul României urmărește crearea unui cadru fiscal stabil și predictibil, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice și susținerea mediului de afaceri”, se arată în comunicatul oficial al Ministerului Finanțelor, potrivit ProTV.


