'Este pentru prima oară când vorbesc public despre acest proiect. În diverse cercuri ştiinţifice şi financiare am mai vorbit, dar în public nu am vorbit niciodată', a afirmat Dinu Patriciu.
Acesta a explicat că în Marea Neagră, formată în urmă cu doar 7.200 de ani, există depuneri foarte bogate în metale grele şi hidrocarburi.
'Bacteriile anaerobe au descompus materia organică (depusă pe fundul mării - n.r.) transformând-o într-un fel de nămol, asemănător cu cel de la Techirghiol, numit sapropel, dar mult mai concentrat. Este ca o gelatină pe fundul mării', a explicat Dinu Patriciu, subliniind că aceasta este o resursă energetică extrem de valoroasă, alcătuită nu din ţiţei ci din metan sub o formă solidă şi nu gazoasă.
În continuare, omul de afaceri a arătat că amestecul de sedimente marine conţine metale grele sub formă de nanoparticule şi metan sub formă de gaz hidrat, o 'gheaţă metanică' existentă şi pe satelitul Europa al planetei Jupiter.
Pentru exploatarea gaz hidratului, omul de afaceri şi echipa sa internaţională de cercetători au ales mineritul submarin la mare adâncime, patentând în câteva zeci de ţări tehnologia respectivă.
'Cantităţile de gaz hidrat existente pe fundul sau sub fundul mărilor şi oceanelor reprezintă o rezervă mai mare decât toate hidrocarburile lichide, solide şi gazoase consumate până acum şi mai mare decât rezervele cunoscute pentru a fi exploatate. Este cea mai mare resursă energetică aflată la dispoziţia omenirii pentru deceniile următoare, mult mai puţin periculoasă decât energia atomică, însă foarte greu de exploatat', a spus Dinu Patriciu.
Potrivit estimărilor omului de afaceri, sedimentele marine se întind pe o suprafaţă de 220.000 de km pătraţi din cei 524.000 kmp ai Mării Negre, toate ţările riverane beneficiind într-o măsură mai mare sau mai mică de această bogăţie naturală.
'România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogăţii, putând să producă în următorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual şi echivalentul energetic a 6 miliarde de baril de ţiţei. Şi România nu este una dintre ţările cele mai bogate, din păcate', a spus Patriciu arătând că în alte locuri, rezervele de gaz hidrat constituie 'adevărate banchize subacvatice de gheaţă metanică cu grosimi de zeci sau sute de metri'.
În încheiere, Dinu Patriciu a apreciat că proiectul reprezintă un model de comunicare internaţională deschisă, inter şi multidisciplinară, la distanţă. El a spus că participă universităţi din Marea Britanie, Germania şi Statele Unite împreună cu corporaţii implicate în cercetare şi dezvoltare din Olanda, Marea Britanie, Africa de Sud şi România.
Joi, Dinu Patriciu, în calitate de preşedinte al Fundaţiei care-i poartă numele, a participat la relansarea Revistei Ştiinţă şi Tehnică.
Pe ce aruncă Patriciu 100 mil. dolari
Publicat la 31.03.2011, 12:45:14
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Piețe financiare
Anthropic intră pe Nasdaq cu un IPO record de 81,3 miliarde de dolari. Compania ajunge la o evaluare de 1.500 de miliarde

Piețe financiare
China a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari din excedentul comercial. Cum a devenit inteligența artificială un motor al exporturilor sale

Actualitate
Cinci sculpturi ale lui Constantin Brâncuși, scoase la licitație la New York. Sunt estimate la 25 de milioane de dolari. Topul celor mai scumpe opere ale artistului român
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
