Raportul de modificare a directivei privind eficienţa energetică a clădirilor a fost redactat de către Silvia Adriana Ţicău (PSE, România) şi a fost adoptat cu 549 voturi pentru, 51 împotrivă şi 26 abţineri.
"Propunerea de modificare a directivei privind eficienţa energetică a clădirilor este una dintre cele mai importante măsuri pe care Parlamentul le-a adoptat, atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru redresarea economică a Uniunii. Cetăţenii europeni aşteaptă acţiuni şi soluţii concrete la problemele şi nevoile foarte concrete pe care aceştia le au", a declarat reprezentantul României în Parlamentul European (PE), Silvia-Adriana Ţicău.
Clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie în Uniunea Europeană (UE). Astfel, reducerea consumului de energie şi utilizarea acesteia din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă pentru reducerea dependenţei energetice a UE şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Prin acest raport se prevede ca toate clădirile construite după anul 2019 să consume în cantităţi egale energie produsă local din surse regenerabile şi energie primară.
Totodată, performanţa energetică a clădirilor existente va trebui ameliorată atunci când se efectuează lucrări majore de renovare, pentru a respecta cerinţe minime de performanţă energetică. Potrivit deputaţilor europeni, definiţia lucrărilor de renovare majoră se referă la modernizarea a mai mult de 25% din suprafaţa clădirii, iar costurile totale ale renovării reprezintă cel puţin 20% din valoarea clădirii.
În plus, standardele de performanţă energetică minimă vor fi stabilite de statele membre, însă Comisia va elabora, până la 31 martie 2010, o metodologie comună pentru calcularea performanţei energetice a clădirilor.
Totodată, Comisia Europeană ar trebui să propună până la 30 iunie 2010, instrumente financiare suplimentare pentru îmbunătăţirea acestui sector. Printre instrumentele propuse se numără crearea, până în 2014, a unui Fond pentru Eficienţa Energetică, finanţat de bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi statele membre. Cu ajutorul acestui fond vor fi promovate investiţiile publice şi private în proiecte care să sporească eficienţa energetică a clădirilor.
Un al doilea instrument pe care Comisia Europeană îl propune este majorarea semnificativă a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru sprijinirea eficientizării energetice.
Nu în ultimul rând, CE propune reducerea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii legate de eficienţa energetică şi energii regenerabile.
Garantarea unor certificate de performanţă energetică complete
Astfel, potenţialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părţilor acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanţă energetică, informaţii corecte despre performanţa energetică a clădirii şi sfaturi practice pentru îmbunătăţirea acesteia.
De asemenea, certificatul ar trebui să furnizeze informaţii despre impactul real al încălzirii şi al răcirii asupra necesităţilor de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară şi asupra emisiilor de dioxid de carbon.
În plus, proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării clădirilor.
Standarde minime de performanţă energetică şi pentru casele de vacanţă
Potrivit reprezentanţilor PE, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de sisteme de climatizare în ţările Europei. Această creştere creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creşterea costului electricităţii şi dezechilibrarea balanţei energetice în toate statele membre.
Din acest motiv, ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creşterea performanţelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătăţesc condiţiile climatice de interior şi microclimatul din preajma clădirilor.
Chiar dacă propunerea iniţială prevedea exceptarea caselor de vacanţă, deputaţii europeni consideră că şi casele de vacanţă, folosite mai puţin de patru luni pe an, trebuie să respecte standarde minime de performanţă energetică.
De asemenea, clădirile noi şi cele renovate ar trebui să dispună de "contoare inteligente", care să indice exact consumul real de energie şi timpul de utilizare, oferind astfel posibilitatea consumatorilor de a beneficia de tarifele mai avantajoase din timpul nopţii.
În cadrul unei audieri publice, raportoarea PE pentru modificarea directivei privind performanţa energetică a clădirilor, Silvia Ţicău, a declarat că finanţarea eficientizării energetice a clădirilor este vitală. "Crearea unui Fond European pentru Eficienţa Energetică şi Energii Regenerabile, care să asigure mobilizarea de capital public şi privat pentru realizarea proiectelor din domeniu în perioada 2010-2020, va reprezenta un mare pas înainte. Cetăţenii europeni nu ar mai fi astfel obligaţi sa suporte singuri toate costurile modernizării energetice a clădirilor", a mai spus Ţicău.
De asemenea, Silvia Ţicău a mai spus că prin această directivă vor fi create aproximativ 500.000 noi locuri de muncă la nivel european, cu implicaţii majore pe piaţa regională sau naţională a forţei de muncă.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
