Mesajul expoziţiei din acest an este “Un oraş mai bun, o viaţă mai bună”, iar standul Romaniei, numit Greenopolis, simbolizează dezvoltarea sustenabila si un stil de viata sanatos.
240 de ţări şi organizaţii internaţionale, 70 de milioane de vizitatori şi un buget de 4 miliarde de dorari. Sunt cifrele Word Expo 2010, estimate de oficialităţile din Shanghai. România are un pavilion propriu. Un măr din sticlă care promovează ideea unui oraş verde.
Mărul, realizat după un proiect M&C Strategy Development, ocupă 2.000 de metri pătraţi şi a costat 2,5 milioane de euro. O sumă mică dacă este să comparăm cu bugete de 20 sau 30 de milioane de euro, alocate de alte ţări, spune arhitecta. Construcţia a durat 6 luni şi a fost executată de o firmă din China.
În primele zile de târg, mărul verde le-a luat ochii vizitatorilor. Peste zece mii de de persoane au stat la coadă pentru a vedea spectacolele folclorice şi pentru a gusta din mâncărurile tradiţionale româneşti. În interiorul mărului sunt amenajate spaţii pentru expozitii, o scenă pentru concerte si evenimente culturale, un restaurant cu mancare traditionala şi o sală de conferinţe.
Dar ce se va întâmpla cu mărul din stică după cele 6 luni de expoziţie? Andreea Rotaru spune că mărul verde de la Shanghai s-ar putea integra foarte bine şi în arhitectura bucureşteană.
România e singura ţară participantă din Europa de Est care şi‑a construit un pavilion propriu.
240 de ţări şi organizaţii internaţionale, 70 de milioane de vizitatori şi un buget de 4 miliarde de dorari. Sunt cifrele Word Expo 2010, estimate de oficialităţile din Shanghai. România are un pavilion propriu. Un măr din sticlă care promovează ideea unui oraş verde.
Mărul, realizat după un proiect M&C Strategy Development, ocupă 2.000 de metri pătraţi şi a costat 2,5 milioane de euro. O sumă mică dacă este să comparăm cu bugete de 20 sau 30 de milioane de euro, alocate de alte ţări, spune arhitecta. Construcţia a durat 6 luni şi a fost executată de o firmă din China.
În primele zile de târg, mărul verde le-a luat ochii vizitatorilor. Peste zece mii de de persoane au stat la coadă pentru a vedea spectacolele folclorice şi pentru a gusta din mâncărurile tradiţionale româneşti. În interiorul mărului sunt amenajate spaţii pentru expozitii, o scenă pentru concerte si evenimente culturale, un restaurant cu mancare traditionala şi o sală de conferinţe.
Dar ce se va întâmpla cu mărul din stică după cele 6 luni de expoziţie? Andreea Rotaru spune că mărul verde de la Shanghai s-ar putea integra foarte bine şi în arhitectura bucureşteană.
România e singura ţară participantă din Europa de Est care şi‑a construit un pavilion propriu.
