Peste 5 milioane de români trăiesc în alte state europene, potrivit datelor centralizate de Ministerul Muncii. În același timp, peste 54.900 de persoane au părăsit definitiv România în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 34 de ani, după anul 1990. Fenomenul migrației continuă astfel să aibă un impact important asupra evoluției demografice a țării, în condițiile în care populația rezidentă a României a ajuns la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026.
Dimensiunea exactă a diasporei este dificil de stabilit printr-o singură cifră. Statele europene folosesc metodologii diferite: unele contabilizează rezidenții, altele cetățenii, persoanele cu drept de ședere sau persoanele înregistrate în anumite sisteme administrative. Estimările disponibile pentru principalele state europene se situează între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români, în funcție de metodologia utilizată.
Ceea ce este cert este amploarea fenomenului. Comunitățile românești din Europa au ajuns la ordinul milioanelor, iar fluxul de plecări din România continuă.
Marea Britanie, unul dintre principalii poli ai diasporei românești
Marea Britanie găzduiește una dintre cele mai mari comunități românești din Europa.
La sfârșitul lunii iunie 2026, aproximativ 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români fuseseră depuse prin EU Settlement Scheme, programul destinat cetățenilor europeni care locuiau în Regatul Unit înainte de Brexit.
În prezent, aproximativ 1,02 milioane de români dețin rezidență legală în Marea Britanie. Dintre aceștia, 684.380 au primit statut permanent, iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică.
Comunitatea românească a crescut puternic în ultimul deceniu. În 2016, în Anglia și Țara Galilor erau aproximativ 310.000 de rezidenți români. În 2025, numărul ajunsese la circa 805.000.
Există însă și un flux în sens invers. În perioada aprilie 2025-martie 2026, aproximativ 39.000 de români s-au întors în România din Marea Britanie.
Italia are peste un milion de români
Italia rămâne unul dintre principalele centre ale diasporei românești. În 2025 erau înregistrați 1.053.042 de români, dintre care 592.684 de femei și 460.358 de bărbați.
Comunitatea este prezentă într-o gamă largă de activități economice, de la construcții și servicii pentru familii până la HoReCa, comerț și agricultură.
În 2024, aproape 599.000 de lucrători români plăteau taxe pe muncă în Italia. Aproape 43.000 de români erau pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 aproape 148.000 de elevi români erau înscriși în școlile italiene.
Germania: aproape 904.000 de cetățeni români
Germania găzduiește, la rândul său, o comunitate românească de dimensiuni considerabile.
La 31 decembrie 2025 erau înregistrați 903.770 de cetățeni români, reprezentând 6,4% din populația străină a Germaniei.
Românii au o prezență importantă pe piața muncii germane. Rata de ocupare era de 72,7%, iar în noiembrie 2025 erau înregistrați 558.950 de români cu activități profesionale.
Comunitatea românească din Germania este astfel una dintre cele mai importante atât din punct de vedere demografic, cât și pentru piața muncii.
Spania: diferențe mari între statisticile disponibile
Spania oferă un exemplu relevant pentru dificultatea de a măsura exact dimensiunea diasporei românești.
La 1 ianuarie 2025, Institutul Național de Statistică spaniol înregistra 609.270 de români rezidenți. În schimb, Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 români care dețineau un certificat de rezidență valabil.
Diferența dintre cele două cifre arată cât de mult poate varia rezultatul în funcție de metodologia folosită. Nu toate statisticile măsoară aceeași categorie de persoane, motiv pentru care datele provenite din surse administrative diferite nu pot fi pur și simplu adunate.
La sfârșitul lunii aprilie 2026, 346.290 de cetățeni români cotizau la sistemul spaniol de securitate socială, iar aproape 55.000 lucrau ca independenți.
Franța, Austria și Olanda completează harta diasporei
În Franța, comunitatea românească este estimată la aproximativ 450.000-500.000 de persoane. Datele sunt mai dificil de comparat cu cele din alte țări, deoarece Franța nu colectează statistici privind apartenența etnică.
În 2024, peste 15.800 de români au fost înregistrați ca lucrători detașați în Franța, în special în construcții și agricultură. Peste 25.000 de români lucrează sezonier în această țară, în principal în agricultură.
În Austria erau înregistrați oficial 155.721 de români la începutul anului 2025. În Olanda figurau 63.848 de rezidenți români, în timp ce numărul lucrătorilor mobili, temporari și sezonieri este estimat la 80.000-120.000 anual.
Comunități românești importante se mai află în Cipru, Grecia, Suedia și Danemarca.
Peste 54.900 de români au plecat definitiv în 2025
Dimensiunea actuală a diasporei este completată de un nou val de plecări definitive.
Peste 54.900 de români au părăsit definitiv România în 2025 și s-au stabilit în străinătate. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 34 de ani, cu excepția anului 1990, când 96.929 de persoane au emigrat definitiv.
Emigrația definitivă nu surprinde însă întregul fenomen. La aceasta se adaugă românii care pleacă temporar pentru muncă, activități sezoniere, studii sau alte perioade determinate.
Tinerii continuă să ia în calcul plecarea din România
Datele privind tinerii arată că munca în străinătate rămâne o opțiune pentru o parte importantă a acestei categorii.
„Barometrul Național al Tinerilor”, realizat la sfârșitul anului 2025, arată că 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai.
Pentru 64,7% dintre respondenți, principalul motiv pentru o eventuală plecare ar fi obținerea unui loc de muncă mai bine plătit. În același timp, 76,9% spun că, dacă ar emigra, cel mai mult le-ar lipsi familia.
Disponibilitatea de a lua în calcul emigrarea nu înseamnă însă neapărat o intenție imediată de plecare. 70,6% dintre tinerii chestionați au declarat că nu intenționează să părăsească România în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii.
România a ajuns la 19,04 milioane de locuitori
În paralel cu evoluția diasporei, populația rezidentă a României continuă să fie afectată de sporul natural negativ.
La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 de persoane mai puține decât cu un an înainte. Principala cauză a scăderii a fost sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.
În același timp, România a înregistrat în 2025 un sold pozitiv al migrației internaționale. Numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 de persoane. Acest aport nu a fost însă suficient pentru a compensa pierderea naturală a populației.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. În schimb, ponderea copiilor cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut de la 15,4% la 15,1%.
O diasporă de milioane și o populație rezidentă în scădere
România se confruntă astfel cu două evoluții demografice care se desfășoară în paralel. Milioane de români trăiesc în comunități importante din Marea Britanie, Italia, Germania, Spania și alte state europene, în timp ce populația rezidentă din țară este afectată de sporul natural negativ și de emigrație.
Cifrele privind diaspora trebuie interpretate cu atenție, deoarece provin din sisteme statistice diferite și nu măsoară întotdeauna aceeași categorie de persoane. Din acest motiv, numărul românilor aflați în străinătate nu poate fi exprimat printr-o singură cifră perfect comparabilă.
Tendința de fond este însă clară: comunitățile românești din Europa au ajuns la o dimensiune de ordinul milioanelor, iar în 2025 emigrația definitivă a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 34 de ani, cu excepția anului 1990. În același timp, populația rezidentă a României a coborât la 19,041 milioane de persoane.
