Prețul petrolului a început săptămâna în forță, după ce Arabia Saudită a oprit conducta Est-Vest, una dintre principalele rute prin care regatul își poate exporta țițeiul fără să folosească Strâmtoarea Hormuz. Decizia a venit după mai multe atacuri cu drone și a readus în prim-plan riscul unei noi lovituri asupra aprovizionării mondiale cu petrol.
Cotația Brent a urcat luni dimineața cu aproximativ 3%, depășind 107 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a avansat cu peste 3%, până la circa 103 dolari pe baril.
Arabia Saudită închide conducta care ocolește Hormuzul
Operațiunile de pe conducta Est-Vest au fost oprite ca măsură de precauție după atacurile asupra infrastructurii petroliere saudite. Deocamdată, autoritățile nu au indicat când ar putea fi reluat transportul normal.
Conducta, cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Arabia Saudită de la est la vest și permite redirecționarea petrolului către porturile de la Marea Roșie, evitând astfel Strâmtoarea Hormuz.
Capacitatea sa este de aproximativ 7 milioane de barili pe zi. În condițiile actuale, în care transporturile prin Hormuz sunt deja puternic perturbate, oprirea acestei rute creează un risc suplimentar pentru piața mondială.
Potrivit surselor citate de Reuters, până la 4% din aprovizionarea globală cu petrol ar putea fi pusă în pericol dacă întreruperea se prelungește.
Rezervele de la Marea Roșie ar ajunge doar câteva zile
Comercianți și cumpărători de petrol saudit au declarat pentru Reuters că Arabia Saudită dispune de rezerve la portul Yanbu, de la Marea Roșie, suficiente pentru menținerea exporturilor timp de aproximativ cinci până la șapte zile dacă conducta rămâne închisă.
După acest interval, presiunea asupra pieței ar putea crește semnificativ.
Riadul nu a oferit deocamdată detalii complete privind amploarea pagubelor și nici nu a precizat cât timp va fi scoasă din funcțiune conducta. Estimările privind reparațiile variază de la câteva zile la câteva săptămâni.
Imaginile din satelit au indicat coloane importante de fum în mai multe puncte de-a lungul infrastructurii.
Petrolul a crescut deja cu 8% într-o singură săptămână
Piața petrolului venea oricum după o săptămână dificilă. Cotațiile au crescut cu aproximativ 8%, iar barilul a trecut din nou de pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din luna iulie.
Noile atacuri de duminică au amplificat temerile că perturbările nu mai sunt limitate la Strâmtoarea Hormuz.
Agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a anunțat că o navă a fost lovită de un proiectil în timp ce traversa Hormuz. Incidentul a provocat un incendiu, iar echipajul a fost evacuat.
Iranul a anunțat, la rândul său, că o navă comercială iraniană a fost lovită în largul coastelor sale, o persoană fiind ucisă și patru membri ai echipajului răniți.
În sudul Arabiei Saudite au fost raportate, de asemenea, atacuri și alerte repetate. Presa de stat saudită a difuzat imagini cu pagube produse unor locuințe și unei moschei în provincia Jazan, în timp ce gruparea Houthi a revendicat un atac asupra unei baze militare saudite.
Motorina din SUA trece de 6,20 dolari pe galon
Criza se vede deja și în prețurile de la pompă din Statele Unite.
Prețul de vânzare cu amănuntul al motorinei a urcat duminică la un nou record istoric, depășind 6,20 dolari pe galon. Pentru administrația americană, evoluția este sensibilă din punct de vedere politic, deoarece combustibilii au un impact direct asupra transporturilor și prețurilor din economie.
În același timp, piața încearcă să evalueze cât petrol mai poate fi menținut pe piață prin rutele alternative ale Arabiei Saudite.
Negocierile pentru un coridor prin Hormuz au fost amânate
În paralel cu escaladarea militară, o inițiativă diplomatică destinată menținerii transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz a intrat în impas.
Iranul urma să se întâlnească luni, în Oman, cu reprezentanți ai statelor arabe din Golf pentru a discuta un posibil coridor maritim temporar prin strâmtoare.
Întâlnirea a fost însă amânată. Ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, a declarat că decizia a fost luată „în interesul consensului” și a reafirmat angajamentul Muscatului pentru dialog și stabilitate regională.
Potrivit informațiilor citate de Reuters, Arabia Saudită pare sceptică față de propunere, iar Bahrainul a anunțat că nu va participa la discuții cu reprezentanții iranieni.
Un oficial iranian a declarat că reuniunea ar putea fi reprogramată, iar Teheranul urmează să se coordoneze cu Omanul pentru stabilirea unei noi date.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis însă un mesaj mult mai dur: Iranul nu ar urma să redeschidă strâmtoarea până când Statele Unite nu îi vor satisface cererile.
Houthi deschid un nou front în Marea Roșie
Situația este complicată și de ofensiva grupării Houthi din Yemen. Potrivit materialului citat, rebelii au capturat Insula Perim, situată în zona Bab el-Mandeb, punct strategic pentru accesul în Marea Roșie.
Avansul Houthi creează astfel riscul ca presiunile asupra transporturilor petroliere să apară simultan pe două dintre principalele rute maritime ale regiunii: Hormuz, la intrarea în Golful Persic, și Bab el-Mandeb, la intrarea în Marea Roșie.
Pentru Arabia Saudită, tocmai conducta Est-Vest reprezenta una dintre soluțiile pentru reducerea dependenței de Hormuz. Atacarea acestei infrastructuri limitează însă și această alternativă.
Washingtonul intră într-o dilemă complicată
Escaladarea pune administrația Trump într-o poziție dificilă. Statele Unite trebuie să își protejeze aliații din Golf și să mențină cât mai deschise rutele comerciale, dar orice intervenție militară suplimentară riscă să extindă conflictul.
Potrivit Reuters, prințul moștenitor Mohammed bin Salman l-ar fi sunat joi pe Donald Trump pentru a solicita sprijin militar împotriva grupării Houthi. Deocamdată, Washingtonul ar fi oferit sprijin în domeniul informațiilor.
Trump a confirmat ulterior că a discutat cu liderul saudit și a afirmat că și Houthi au contactat administrația americană, cerându-i să nu se implice în conflictul din Yemen.
Pentru piața petrolului, problema este mai simplă decât ecuația diplomatică: fiecare rută de transport care dispare înseamnă mai mult risc, iar fiecare zi de incertitudine poate adăuga o nouă primă de risc în prețul barilului.
Dacă închiderea conductei saudite se prelungește, iar traficul prin Hormuz și Bab el-Mandeb rămâne afectat, piața ar putea intra într-o etapă în care problema nu mai este doar cât petrol există în lume, ci cât din acest petrol poate ajunge efectiv la cumpărători.
