Petrolul scade pe piețele internaționale, iar această evoluție ar trebui, teoretic, să se reflecte și în prețurile la pompă. În practică însă, șoferii din România resimt doar marginal ieftinirea barilului, în contextul în care taxele, accizele și alți factori interni mențin carburanții la un nivel ridicat. Evoluția prețurilor la benzină și motorină are un impact direct asupra costurilor de transport, livrărilor comerciale și, implicit, asupra prețurilor alimentelor, mai ales într-o perioadă sensibilă precum cea a sărbătorilor de iarnă.
Petrolul scade pe piețele internaționale, dar taxele țin prețurile sus în România
Deși anul 2025 a adus o tendință favorabilă pe piața globală a petrolului, prețurile de la pompă din România par să ignore această direcție, rămânând aproape neschimbate față de lunile precedente, potrivit Adevarul.
Petrolul scade pe piețele internaționale, însă în România efectul este estompat de componenta fiscală ridicată din prețul carburanților. La data de 17 decembrie, prețul mediu al benzinei a ajuns la 7,36 lei pe litru, cel mai scăzut nivel din ultimele luni, dar încă semnificativ peste pragul de 6,98 lei pe litru înregistrat în iulie. Creșterea prețurilor de la începutul lunii august a fost determinată de majorarea accizelor, care au urcat de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.
În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și circa 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, sub formă de TVA și accize. În acest context, chiar și o scădere consistentă a prețului petrolului la nivel global are un impact limitat asupra costurilor finale suportate de consumatori.
Mai mult, începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza la benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar cea la motorină la 2,80 lei pe litru. Această modificare este estimată să ducă la o scumpire suplimentară de 30–40 de bani pe litru, aplicabilă chiar din noaptea de Revelion.
Volatilitate pe termen scurt și perspective pe termen lung pentru piața petrolului
Scăderea cotațiilor internaționale are explicații clare. De la începutul anului, prețul barilului de petrol Brent, principalul reper global, a scăzut cu aproximativ 20%, ajungând la un minim anual de 59,50 dolari pe baril, nivel comparabil cu cel din aprilie și cel mai redus din ianuarie 2021. Analistul Radu Puiu, de la XTB România, explică faptul că presiunea descendentă este alimentată de creșterea producției atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, dar și de scăderea sezonieră a costurilor de rafinare.
În plan geopolitic, situația Venezuelei sau posibilele sancțiuni suplimentare impuse Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt, însă nu schimbă fundamentele pieței. Potrivit estimărilor Agenția Internațională pentru Energie, surplusul global de petrol ar putea ajunge în 2026 la până la 4 milioane de barili pe zi, cel mai mare excedent din ultimul deceniu. La rândul său, U.S. Energy Information Administration preconizează un surplus de aproximativ 2 milioane de barili pe zi.
Pe termen scurt, cererea sezonieră mai mare, generată de intensificarea călătoriilor, susține prețurile la benzină, întrucât cererea pentru combustibili este relativ rigidă. Fiind un bun esențial, consumul nu scade semnificativ nici atunci când prețurile cresc. Atât timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri ridicate.
Pe termen mediu și lung însă, perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale petrolului, susținute de surplusul global, de reluarea creșterii producției OPEC și de atingerea unor noi maxime istorice ale producției din SUA, de peste 13,8 milioane de barili pe zi. Un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol, mai arată analistul XTB.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
