Într-o piață în care intervențiile estetice au ajuns să fie promovate agresiv online, iar proceduri medicale sunt prezentate uneori ca servicii rapide asociate saloanelor de înfrumusețare cosmetică, medicul chirurg plastician Dana Jianu avertizează că România se confruntă cu un fenomen periculos: injectări făcute de persoane fără pregătire medicală, cu produse cumpărate din surse greu de controlat, în locuri improvizate, improprii și pacienți care nu înțeleg riscurile reale la care se expun.

Dana Jianu, medic primar chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, doctor în științe medicale și cofondator al clinicii ProEstetica, spune că problema nu mai ține doar de gust sau de alegerea personală a pacientului, ci de siguranță publică, fiscalitate, malpraxis și responsabilitatea autorităților.

„Femeile se lasă injectate de nondoctori: cosmeticiene, precupețe, vecine de bloc, coafeze, etc.”

Pentru Dana Jianu, una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani este scăderea nivelului de exigență din partea publicului. Intervenții care țin de medicină și de o anumită specialitate au ajuns, spune ea, să fie tratate ca servicii aproape banale.

„Atât de tare a scăzut nivelul de exigențe din partea publicului, cu tristețe o spun, că a devenit aproape o normalitate să faci interventii estetice (injectari) - care sunt strict medicale și care țin de o anumită specialitate – la nondoctori: cosmeticiene, precupețe, vecine de bloc, coafeze, persoane fără ocupație, asistenți medicali, chiar studenți la medicină. Judecând după cantitatea și calitatea rezultatelor vizibile în public, la nivelul întregii țări și în toate categoriile de venit, aș aprecia că mai multe persoane se adresează non medicilor sau altor categorii neautorizate legal decât medicilor cu specializarea cerută de lege.”, spune medicul.

Cauzele sunt, în opinia sa, cererea foarte mare și lipsa de informare și educație. „Foarte multe persoane doresc intervenții estetice dar nu au cunoștinte despre pericolele asociate. Dacă persoana care solicită astfel de proceduri, ar ști că se expune unor pericole foarte importante, cum ar fi pentru acidul hialuronic: orbirea, necrozele, infecții locale sau infecții generalizate (transmiterea unei hepatite sau HIV/SIDA), pentru toxina botulinică, paralizia musculară, cred că nu ar mai apela la indivizi fără pregătire medicală.”

Dana Jianu insistă că folosirea unor dispozitive medicale sau a unor medicamente de către persoane fără pregătire intră într-o zonă care ar trebui tratată mult mai dur. „În momentul în care o persoană care nu are pregătire medicală folosește dispozitive medicale (de tip achid hialuronic) sau medicamente de tip neurotoxină (toxina botulinică), în mod normal un cetățean responsabil, educat și grijuliu cu el însuși și cu ceilalți din jur, ar trebui să sune la 112, pentru punerea în pericol a sănătății populației. Așa e de simplu.”

De la tratament medical la produs vândut online

Toxina botulinică, explică medicul, a intrat în România într-un moment în care publicul era reticent. Astăzi, spune ea, problema s-a mutat în extrema cealaltă.

„Ridurile de la încruntare nu mai pun probleme azi, dar în anii ’90 erau o mare problemă pentru că nu aveau tratament. Chiar dacă extirpai mușchii, îi secționai, mușchii încruntării reveneau. Toxina botulinică a venit pe piață. Lumea era foarte neîncrezătoare. Eu, ca specialist am avut o dublă sarcină: pe de o parte să introduc tratamente cu acest medicament și, pe de altă parte, să conving oamenii, pe baza experienței internaționale și a prospectului, că nu este o toxină dăunătoare. Totuși în doze mari este o substanță fatală. Atunci era necunoscută și lumea se temea. Acum lumea a căzut în extrema cealaltă. Se vinde pe canale online, fără rețetă, scăpând oricărui control din partea autorităților competente. Oamenii nu știu că poate da insuficiență respiratorie letala.”

Lista riscurilor este severă. „Toxina botulinică poate produce îmbolnăviri și decese. Acidul hialuronic poate produce accidente vasculare, orbire, AVC. Și sunt foarte frecvente. Este doar o chestiune de timp până când vom avea un nou scandal mediatic și oameni nenorociți. Oamenii nu sunt suficient informați sau se informează de pe retele de socializare. E o pleiadă de injectori neautorizați din acest „business”, accesibil printr-un click.”

În paralel, Societatea Română de Chirurgie Estetică a făcut și face eforturi permanente să atragă atenția asupra acestui fenomen periculos. „Societatea Română de Chirurgie Estetică, prin Comisia de Siguranță a Pacientului, veghează ca for profesional responsabil și întreprinde demersuri aducând în atenția organelor îndreptățite, persoanele care nu au calificarea legală să facă aceste proceduri.”

O industrie paralelă, cu bani mulți și filtre puține

Dincolo de riscul medical, Dana Jianu descrie un lanț economic și fiscal care scapă controlului. Nu este vorba doar despre persoane care injectează fără drept, ci și despre produse cumpărate online, proceduri nefiscalizate și lipsa unei polițe de malpraxis care să protejeze pacientul.

„Uneori, ori că oamenii nu cunosc, ori că aleargă după chilipiruri fiindcă este mai ieftin decât la medicul specialist și în clinica autorizată, se generează un lanț întreg de nereguli. Acidul hialuronic, spre exemplu, se găsește de cumpărat pe platforme de vânzare online, care au licențe, de unde poate cumpăra oricine, fără rețetă,  inclusiv peroanele nondoctori, care la rândul lor injectând, ajung să eludeze legea. Apoi, mai este și piață neagră a platformelor fără licențe pentru medicamente și dispozitive medicale. Aceasta înseamnă un lanț întreg de lipsă de siguranță și ilegalități fiscale. Intervențiile estetice sunt și plătitoare de TVA, deci și aceste taxe sunt eludate.”

Medicul vede fenomenul ca pe unul cu miză financiară importantă. „De obicei, cei care practică medicina ilegal nu se apucă să opereze, dar de injectat pare mai simplu, punând în pericol sănătatea oamenilor. E un fenomen amplu cu produse scumpe, deci volume mari de bani, care scapă filtrelor ce ar trebui să existe, atât din punct de vedere medical cât și fiscal.”

Costurile nu rămân însă doar la pacient. Dacă apare o complicație, spune Dr. Dana Jianu, nota de plată ajunge în sistemul public. „Nu e vorba doar de taxe. De exemplu, dacă în urma injectării se produce o orbire, omul devine dizabilitat, costurile fiind suportate de întreaga societate. Sau complicațiile care ajung la spital pentru îngrijiri medicale pentru abcese, necroze, infecții, acoperite tot din banul public. Ajunge doar să mergi la camera de gardă și vezi cazurile.”

„Dacă a fost injectat de un impostor, pacientul nu poate fi despăgubit”

Un alt punct sensibil este acoperirea prin malpraxis. În cazul în care procedura este făcută de un nondoctor și dacă au survenit complicații, persoana injectată nu poate fi despăgubită deoarece impostorii nu sunt acoperiți cu polițe de asigurări de malpraxis. 

Chiar și în cazul medicilor, doctor Dana Jianu susține că medicii care nu au specialitatea potrivită pentru intervenții estetice nu sunt acoperiți pentru astfel de proceduri astfel încât pacientul poate ajunge să nu primească despăgubiri. O mențiune aparte pentru medicii rezidenți, chiar și de chirurgie plastică, aceștia nefiind autorizați legal, nu pot face intervenții estetice. „Când simți nevoia unor îmbunătățiri estetice, apelează la plasticieni cu titlul de specialitate dobândit, într-un cadru sigur și legal.”

În calitate de chirurg plastician, afirmă necesitatea corecțiilor estetice atunci când ele se impun, dar dezaprobă excesele și lipsa de responsabilitate; nu înțelege unde nu există frână, la solicitant aflat posibil sub presiunea anturajului și internetului sau poate la injector care are drept scop numai câștigul, fără a ține cont de firescul trăsăturilor umane.

„Ne dorim un demers legislativ”

Dana Jianu spune că practicarea ilegală a medicinei ar trebui sancționată mult mai dur. În prezent, afirmă ea, pedepsele nu descurajează suficient fenomenul.

„Ne dorim să inițiem un demers legislativ prin care practicarea ilegală a profesiei medicale să fie mult mai aspru pedepsită. În prezent, indiferent de gravitatea faptei, vorbim de amendă penală sau, maxim, închisoare cu suspendare.”

Pentru pacienți, recomandarea este să verifice mai întâi dacă persoana la care merg este medic și apoi dacă are specialitatea potrivită. „Ca pacient, mai întâi verifici dacă este medic prin Registrul Unic al Medicilor din România. Apoi verifică dacă este specialist îndreptățit să trateze suferințe estetice și dacă profesează într-o unitate medicală autorizată de Direcția de Sănătate Publică. Aceste condiții trebuie îndeplinite simultan. Oricine altcineva poate să îți pună sănătatea în pericol.”

Într-o industrie în care imaginea, prețul și viteza de acces contează tot mai mult, avertismentul medicului este direct: „O intervenție se bazează pe un diagnostic. Diagnosticul cade în sfera de pregătire care se face în ani de zile a unei specialități. Nu poate un curs de două zile să substituie o pregătire legală.”

Centrul Medical ProEstetica a fost înființat în 1994, în București, de dr. Dana Mihaela Jianu și dr. Ștefan Adrian Jianu, iar centrul medical oferă servicii în zona de chirurgie plastică estetică, chirurgie generală, chirurgia varicelor și herniilor, respectiv dermatologie.