Pogea a argumentat nevoia rectificării la numai două luni de la adoptarea Legii bugetului de stat pe 2009 prin faptul că schimbările generate de criza economică au fost impredictibile şi s-au succedat rapid. "O rectificare bugetară se impune de fiecare dată când, în mod obiectiv şi independent de Guvern, condiţiile economice interne şi externe modifică nivelul celor doi parametri fundamentali ai bugetului, veniturile şi cheltuielile. Datorită crizei financiare transformate în criză economică, a unor factori externi independenţi, s-a modificat nivelul venitului public", a spus, marţi, Gheorghe Pogea.
În ceea ce priveşte acuzele opoziţiei privind faptul că Executivul revizuieşte bugetul la numai două luni de la adoptarea sa, Pogea a amintit că precedentul Guvern a recurs la rectificări similare -13 în perioada 2005-2008, deşi condiţiile economice de atunci nu le justificau. "În 2005-2008, am avut una dintre cele mai mari creşteri economice, fapt ce conferă un grad mare de predictibilitate, iar predictibilitatea nu trebuia să ducă la atâtea rectificări bugetare (...) La ultima rectificare din 2008, cu toate că Guvernul află despre criza economică, bugetul este modificat în sensul creşterii veniturilor şi cheltuielilor", a spus ministrul adăugând că acest lucru a făcut ca România să fie pe locul 3 între statele UE din punct de vedere al nivelului deficitului bugetar.
Gheorghe Pogea a afirmat că bugetul pe 2009, elaborat de către Guvernul Boc, a avut în vedere evitarea adâncirii deficitului bugetar la 9% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, susţine ministrul, programul anticriză a fost dus la îndeplinire în proporţie de 90%. Ministrul a accentuat că rectificarea nu afectează nivelul investiţiilor publice, iar acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană asigură finanţare mai ieftină decât cea obţinută până acum.
Ministrul de Finanţe a apărat şi necesitatea introducerii impozitului forfetar prin două argumente: aplicarea unui tratament egal pentru toţi contribuabilii, precum şi necesitatea creşterii ponderii încasărilor la buget. Pogea a spus că România are cel mai mic nivel al veniturilor la bugetul public, de numai 32,8% din PIB, în timp ce în cazul Bulgariei reprezintă 40%, iar în statele nordice veniturile bugetare ajung până la 55% din PIB. "România nu-şi mai permite să rămână mult timp la acest nivel", a conchis Pogea.
