Polonia examinează un plan de rezervă privind admiterea României şi Bulgariei în Schengen

Polonia, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a propus o aderare în doi paşi la Schengen pentru cele două ţări, cu ridicarea controalelor la frontiera aeriană, mai întâi, iar la graniţele terestre mai târziu.

Cu toate acestea, se crede că Olanda şi Finlanda se opun chiar şi admiterii graduale a Bulgariei şi României, despre care ele spun că sunt lipsite de sisteme de justiţie robuste ce ar permite ridicarea controalelor la frontieră.

În luna mai, miniştrii de interne ai statelor membre au convenit să discute despre admiterea Bulgariei şi României la 22 septembrie, după ce un grup condus de Franţa şi Germania s-a opus demersului. Polonia examinează acum un plan de rezervă: convenirea unei date atunci când se va lua o decizie finală.

Potrivit European Voice, găsirea unui compromis a devenit mai complicată prin anunţul guvernului olandez de vineri, 16 septembrie, că se va opune admiterii celor două ţări". Publicaţia este de părere că acest fapt a determinat România să blocheze importurile de flori olandeze, în timp ce Bulgaria a ameninţat că va vota împotriva planurilor de a reforma spaţiul Schengen.

Miniştrii de interne vor discuta, de asemenea, planuri de a reforma funcţionarea sistemului Schengen, adoptate de Comisia Europeană săptămâna trecută. Mai multe state membre - printre care Austria, Franţa, Germania şi Spania - au respins public elementele de substanţă ale propunerilor, despre care se presupune că vor transfera deciziile privind urgenţa măsurilor de la statele membre la Comisie.

Finlanda a respins cererea Bulgariei şi României de a adera la spaţiul Schengen, a declarat ministrul finlandez de interne Päivi Räsänen, relevă postul de radio public din Finlanda, YLE, care precizează la rândul său că miniştrii de interne din UE dezbat joi, la Bruxelles, eforturile celor două ţări de a adera la zona de călătorie fără paşaport.

Postul aminteşte că admiterea de noi ţări în Schengen necesită aprobarea în unanimitate de către toate statele membre. Finlanda şi Olanda au anunţat însă că vor opune un veto cererilor României şi Bulgariei.

"Subiectul a fost examinat de Marea Comisie (Grand Committee) din Parlamentul Finlandei şi Comisia Cabinetului pentru Afacerile Uniunii Europene", a declarat Räsänen pentru YLE. "Poziţia noastră privind aderarea lor a fost negativă", a precizat ea.

Räsänen a explicat că decizia s-a datorat unor evoluţii slabe privind domnia legii în Bulgaria si România, situaţiei precare a minorităţilor din aceste ţări, corupţiei guvernamentale şi criminalităţii organizate.

"Trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice pentru aderare, dar nu avem încredere deplină că aceste ţări vor fi capabile să securizeze frontierele externe ale UE din cauza corupţiei, printre alte probleme", a subliniat Räsänen.

The Irish Times aminteşte în ediţia de joi că cele două ţări vecine din Balcani, care au aderat la UE în 2007, au sperat să obţină permisiunea de a adera, în martie, la Schengen - un spaţiu al călătoriei fără paşaport, ce include 400 de milioane de persoane din 22 de state din UE, plus Islanda, Norvegia şi Elveţia şi numit după localitatea din Luxemburg unde s-a semnat tratatul în 1985.

Cererea celor două ţări de intrare rapidă în Schengen a fost însă obstrucţionată, în contextul în care ţări vest-europene bogate se confruntă cu probleme economice majore, îngrijorarea privind un aflux de refugiaţi din Africa de Nord marcată de tulburări şi uneori cu reacţia violentă împotriva sosirii unor romi din Europa Centrală şi de Est.

Cu un ochi îndreptat spre tensiunile financiare, scăderea popularităţii şi un public nemulţumit, liderii ţărilor cu o poziţie grea, Germania şi Franţa, au spus Bucureştiului şi Sofiei că nu au depus suficiente eforturi pentru a lupta împotriva criminalităţii organizate şi corupţiei, fapt care le împiedică capacitatea de a preveni imigraţia ilegală şi le face să nu îndeplinească standardele necesare pentru aderarea la Schengen.

Potrivit Irish Times, ambele ţări şi-au intensificat eforturile, în contextul în care România a arestat zeci de grăniceri şi ofiţeri vamali sub suspiciunea de luare de mită, iar Bulgaria a capturat zeci de persoane suspecte de infracţiuni şi a reperat vehicule furate listate în sistemul de informaţii Schengen.

Inspectori de la Bruxelles spun că ambele ţări sunt din punct de vedere tehnic gata să adere la spaţiu, iar Parlamentul European le-a acordat un sprijin puternic.

Franţa şi-a atenuat poziţia iar acum a propus ca celor doi candidaţi să li se acorde o intrare în două etape în Schengen - permiţând călătoria fără paşaport prin aeroporturile lor, anul acesta, cu perspectiva deschiderii frontierelor lor terestre în 2012.

Unii analişti spun că Germania şi ţări sceptice ca Suedia, Danemarca şi Finlanda ar putea accepta acest compromis, dar Olanda l-a respins categoric - şi nicio ţară nu poate adera la spaţiul Schengen fără aprobarea tuturor membrilor actuali.

''A fost decis de cabinet că suntem încă împotriva aderării României şi Bulgariei. Olanda va spune 'nu' la reuniunea planificată la Bruxelles", a declarat la 16 septembrie purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Imigraţiei, Elaine de Boer.