Sursa foto: Reuters
Imperiul porcin al milionarului brăilean Gheorghe Caruz se destramă. La sfârşitul lunii trecute firma Caruz S.A. a decis desfiinţarea fermelor din Vădeni şi Urleasca din judeţul Brăila cu un efectiv de 20.000 de capete. Această mişcare este doar ultima dintr-un şir succesiv de decizii de reducere a activităţii care au dus afacerea cu porci a lui Caruz la doar o treime din ce însemna acum trei ani. Mai precis, în fermele care i-au mai rămas în Brăila, Caruz mai creşte doar 80.000 de porci mult mai puţini decît cei peste 200.000 din 2008.
Omul de afaceri care este şi preşedintele Patronatului Român al Crescătorilor de Porci spune că problemele sale sunt şi cele ale tuturor crescătorilor români de porci şi este mai degrabă pesimist asupra viitorului acestei afaceri. „Ne-am tot restrâns pentru că nu prea mai e activitate. E criză mare şi nu mai vindem. Nu se pune problema de faliment....Cel puţin deocamdată. Nu ştiu ce va fi în viitor. Sunt vremuri grele”, a spus Caruz, pentru MONEY.RO. Pe lângă criză, omul de afaceri remarcă importurile masive din Ungaria, despre care el spune că se fac fără TVA şi înseamnă evaziune fiscală, şi scumpirea furajelor drept principalele motive ale nenorocirii care s-a abătut asupra breslei. Nu asupra întregii bresle, însă. Doar patronii români par afectaţi. Dacă îl întrebi despre situaţia Smithfield, gigantul american, patron al fostul COMTIM Timişoara şi numărul unu de pe piaţă, Caruz zice că o duce foarte bine. De ce? „Ei au bani să cumpere furajele chiar şi aşa scumpe cum sunt. La mărimea lor nici nu depind de subvenţii”, zice omul de afaceri. De altfel, problema subvenţiilor pentru crescătorii de porci îl doare cel mai tare pe Caruz. El spune despre 2010 că a fost un veritabil „dezastru” din cauză că nu s-au acordat subvenţii iar 2011 îi seamănă.
Caruz s-a plâns de problema subvenţiei inclusiv Comisarului European pentru Agricultură Dacian Cioloş şi ministrului Agriculturii Valeriu Tabără. Cioloş i-a spus, însă, că vremea lamentărilor a trecut şi că crescătorii români trebuie să urmeze modelor celor din Vest care cer, mai degrabă, mijloace mai eficiente de promovare şi comunicare decât subvenţii directe.
Cele mai mari complexuri de porci din ţară sunt Smithfield din Timişoara, Galco Brăila, deţinut de Caruz şi Marex Brăila deţinut de familia Moraru. Aceşti primi trei actori deţin mai mult de jumătate din producţia anuală de porc abatorizat provenită de la animale crescute în sistem industrial care se ridică la circa trei milioane de porci anual. În perioada comunistă se abatorizau 18 milioane de capete o bună parte din cantitatea totală fiind exportată în Rusia sovietică.
În acest moment circa jumătate din carnea de porc consumată în România provine din import, în special din Ungaria. Din acest an UE a ridicat restricţiile României de export de cane de porc. Din acest motiv crescătorii aşteptau, la începutul anului, afaceri în uşoară creştere faţă de 2010.
Modelul românesc cel mai răspândit este de creştere a porcilor în gospodăria proprie pentru auto-consum. Creşterea în regim industrial se face în ferme de mare şi foarte mare capacitate de zeci şi chiar sute de mii de capete. Modelul vestic al fermei de mici dimensiuni(500-2.000 de capete) este aproape inexistent.
