Portofoliile din viitoarea CE, o altă miză a negocierilor din cadrul UE

Ţările se luptă pentru a obţine cele mai bune locuri, începând de la marile portofolii economice (domeniul în care Comisia are cele mai importante competenţe), pentru care concurează Franţa, Germania, Spania, Polonia, dar şi alte state.

Ratificarea completă a Tratatului de la Lisabona a deblocat situaţia şi a lansat ostilităţile.

Comisia Europeană are un rol central în funcţionarea instituţională a UE, în condiţiile în care, în numele interesului general european, are exclusivitate asupra iniţiativelor legislative, deşi poate fi invitată de guvernele europene să adopte unele dintre ele. Propunerile sale sunt supuse apoi examinării statelor membre, reunite în Consiliul European, şi PE.

Tratatul de la Lisabona a fost modificat în vederea menţinerii principiului "un stat, un comisar", pentru a le face pe plac irlandezilor. Iniţial, executivul european urma să fie redus.

Fiecare stat îşi desemnează comisarul, dar repartizarea atribuţiilor lor trebuie negociată cu preşedintele executivului, portughezul Jose Manuel Barroso, care a mai obţinut un mandat de cinci ani.

Cheia de boltă a nominalizărilor este noul post de Înalt reprezentant pentru afaceri externe, un fel de şef al diplomaţiei UE, cu prerogative sporite faţă de titularul actualului post, Javier Solana. Acesta va fi şi membru al Comisiei Europene, practic numărul doi din CE, ceea ce îl face unul dintre cele mai râvnite portofolii.

Dacă britanicul David Miliband nu va avea această funcţie, Londra va încerca să obţină un post economic de prim plan. Însă toate marile ţări exercită presiuni pentru a obţine portofolii de acelaşi tip.

Franţa urmăreşte piaţa internă pentru candidatul său, Michel Barnier, cu condiţia ca Barroso să nu îi retragă pieţele financiare, pe care Parisul vrea să le reglementeze mai bine.

Spania vrea să păstreze afacerile economice şi monetare, iar Germania ar putea fi interesată de comerţ sau de energie, potrivit diplomaţilor.

Un lucru este sigur: Barroso intenţionează să mai creeze cel puţin două funcţii noi - un post de comisar pentru climă şi unul pentru libertăţi publice.

Numiţi pe o perioadă de cinci ani, comisarii vor trebui confirmaţi de Parlamentul European.