Praful saharian reduce producția de energie solară din țară

Apar efectele prafului saharian. Norul de praf saharian s-a văzut în România nu numai pe mașini, ci și pe panourile fotovoltaice, ceea ce a dus la reducerea producției de energie din această sursă regenerabilă, scrie Gândul. Nu trebuie însă ignorat nici impactul prafului autohton, care poate afecta, în timp, nu doar instalațiile solare, ci si componente ale echipamentelor eoliene.

Praful venit din Africa a avut o aderență propice la panourile solare, pe fondul ploilor, astfel că acestea au putut să absoarbă, teoretic, mai puțină energie solară, a explicat, pentru Gândul, Andrei Bucur, director într-o companie specializată in instalarea de capacități fotovoltaice.

Cu 732 MW, energia din surse fotovoltaice reprezenta, miercuri după-amiază, 12% din producția totală la nivel național, de 6.076 MW.

„Cu siguranță are un impact norul acesta de praf saharian – după cum am văzut, și mașinile sunt toate opacizate, indiferent de culoare sau de luciul vopselei -, mai ales pentru că până ieri seara a tot plouat, deci panourile au fost complet curate și asta face să fie foarte predispuse, să zic așa, la noul praf, mai ales cel saharian, care este foarte lipicios, și atunci s-a lipit foarte bine de sticla panoului, neavând un alt strat de praf pe dedesubt pe care să nu se poată așeza și să fie zburat”, a detaliat Andrei Bucur.

Praful care a acoperit panourile – mai ales că acestea sunt instalate în regiuni, dar și în București, unde fenomenul a fost mai vizibil începând de marți – a făcut ca producția să fie mai scăzută.

„Impactul lui este de câteva procente, două-trei procente, cu siguranță, depinde și de fiecare panou, cât de vechi sau cât de bun este, de cantitatea de praf depusă, poate ajunge și spre cinci procente”, a apreciat specialistul.

Cu alte cuvinte, fără impactul prafului, ponderea producției de energie ar fi fost mai ridicată cu procentele respective. Iar remedierea situației este, în acest context, lăsată, de principiu, tot pe seama naturii, atât din cauza accesului, cât și a conturilor suplimentare.

„Inclusiv în București a fost rău de tot. Mă aștept, sincer, ca la noapte să se anunțe o mică ploaie care să spele panourile la loc. Se pot spăla cu apă, dar vă dați seama că, la câte sute de mii de panouri sunt instalate, e imposibil să faci asta printr-o intervenție rapidă sau când panourile sunt pe acoperișul unor clădiri foarte înalte, unde accesul este foarte greoi. E greu, adică prefer să pierd acea cantitate de energie pe câteva zile, dacă știu că va veni ploaia și va rezolva problema”, a mai spus Andrei Bucur.