Presa internaţională: Decizia CCR nu va schimba, probabil, rezultatul alegerilor, dar prelungeşte criza

Curtea Constituţională din România (CCR) a ordonat renumărarea buletinelor nule de vot, relatează Sofia Echo, precizând că diferenţa dintre Băsescu şi Geoană, de circa 70.000 de voturi, este mai mică decât cele 138.000 declarate nule.

Agenţia bulgară de ştiri subliniază că instanţa nu a precizat cum se va desfăşura procesul de renumărare, ceea ce a determinat BEC să ceară clarificări.

Observatori locali citaţi de Sofia Echo au declarat că este puţin probabil ca CCR să anuleze rezultatele votului.

Radio Netherlands afirmă că victoria lui Traian Băsescu "s-ar putea evapora", după decizia curţii. Postul de radio notează că Băsescu a fost susţinut în special de muncitori şi de populaţia din zona rurală.

Analişti citaţi de Wall Street Journal consideră că este puţin probabil ca renumărarea voturilor să schimbe rezultatul. "Este puţin probabil ca decizia să schimbe ceva dramatic - nu cred că va arăta vreo fraudă serioasă", a spus Alina Inayeh, director la institutul Black Sea Trust. "Întrebarea cheie este dacă instanţa va analiza numai aceste voturi sau va găsi motive pentru a analiza mai multe - vom vedea", a adăugat ea.

Această situaţie ar putea amâna, însă, şi mai mult tentativele de a umple vidul de putere care a blocat schimbările economice şi a dus la blocarea ajutorului internaţional pentru noul membru UE, subliniază WSJ. Unii economişti afirmă că renumărarea voturilor nu este decât o distracţie şi că noul preşedinte are o sarcină mai presantă: numirea unui premier şi unui guvern care să îl înlocuiască pe cel interimar. "Mai multe amânări nu sunt grozave - dar este oarecum o distracţie şi poate că le oferă partidelor politice ceva mai mult spaţiu pentru acordurile care trebuie încheiate", a declarat Timothy Ash, analist la Royal Bank of Scotland pentru pieţe emergente.

Subiectul este abordat şi în secţiunea de bloguri a Wall Street Journal. "În pofida acuzaţiilor incendiare, oamenii de pe străzile din Bucureşti nu par şocaţi", scrie WSJ. Mulţi alegători sperau că alegerile vor permite să fie întoarcă pagina crizei economice din România, deblocarea creditului FMI, dar şi schimbarea imaginii de "elev rău" al României, cea mai coruptă ţară din UE. Dar mulţi spun în prezent că lucrurile au evoluat exact aşa cum se aşteptau - marcate de acuzaţii de fraudă, lupte politici şi, practic, neconcludente.

Loredana Dumitru, o studentă în vârstă de 23 de ani citată de WSJ, a spus că nici nu a mers să voteze duminică, pentru că nu credea că vreunul dintre candidaţi poate să rezolve problemele României.

Alegătorii români nu se confruntă pentru prima dată cu acuzaţii de nereguli electorale. În anul 2004, Băsescu a câştigat alegerile pe fondul acuzaţiilor că opoziţia a plătit alegători pentru a vota de mai multe ori, iar în 1991, un milion de voturi - 10% din total - au fost anulate în procesul de numărare, ceea ce a schimbat rezultatul, aminteşte Wall Street Journal.

Analistul politic Alina Mungiu-Pippidi este chiar de părere că acest fenomen este în descreştere în prezent, dar alegătorii manifestă un "scepticism deosebit de mare" faţă de politicieni. "Oamenii au mai văzut înainte toate astea - nu cred cu adevărat că un partid a furat mai multe decât altele", a adăugat ea, precizând că "primitivismul  sistemului de vot face neregulile mult mai posibile - se poate vota mai mult de odată pentru că nu există un software integrat".

Şi BBC anunţă decizia Curţii Constituţionale şi aminteşte că aceste alegeri prezidenţiale au fost primele de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Reuters citează analişti care afirmă că este puţin probabil ca suficiente voturi anulate să fie declarate valide pentru a schimba ceva. "Această situaţie nu face decât să crească incertitudinea politică. Suntem cu un pas mai aproape de haos", a spus Mircea Marian, analist politic la Evenimentul Zilei, pentru Reuters.

Cotidianul francez L'Express subliniază că sesizarea justiţiei prelungeşte criza politică cu care se confruntă România după ce social-democraţii şi alte partide de opoziţie au provocat căderea guvernului de centru-dreapta al aliaţilor lui Băsescu.

Le Figaro precizează că 138.446 de buletine de vot au fost anulate, adică 1,32% din total. La primul tur de scrutin, din 22 noiembrie, 227.000 de voturi au fost anulare, potrivit cifrelor BEC.