Întrebat în legătură cu posibilitatea unui dialog direct cu Statele Unite ale Americii /SUA/, inamic istoric al Republicii islamice, noul preşedinte iranian a declarat că una dintre condiţiile unui astfel de dialog este recunoaşterea de către Washington a 'drepturilor Iranului, şi mai ales a celor nucleare'.
Pe parcursul campaniei electorale, Rohani a promis o mai mare flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu urmează să marcheze o cotitură în politica ţării, dosarele strategice, cum sunt cel nuclear sau cel al relaţiilor internaţionale, fiind sub autoritatea directă a Ghidului suprem şi nr. 1 al regimului, Ali Khamenei. Conform Constituţiei, preşedintele este numărul 2 în stat.
'Epoca' cererilor occidentale de încetare a îmbogăţirii nucleare 'a apus', a subliniat Hassan Rohani, în contextul în care negocierile cu grupul 5+1 /China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania/ stagnează de mai mulţi ani din cauza problemei suspendării activităţilor de îmbogăţire a uraniului. Occidentul, dar şi Israelul se tem că Iranul urmăreşte atingerea unui nivel de îmbogăţire nucleară suficient pentru fabricarea armei atomice, ceea ce Teheranul însă dezminte.
Preşedintele ales al ţării a insistat luni că există 'numeroase modalităţi de construire a încrederii' cu Occidentul şi că Teheranul 'va da dovadă de mai multă transparenţă pentru a arăta că activităţile sale se înscriu în cadrul regulilor internaţionale'. În acest context, el a calificat drept 'injuste' şi 'nejustificate' sancţiunile internaţionale impuse ţării sale.
Aceste sancţiuni au fost impuse cu scopul de a constrânge Iranul să pună capăt activităţilor 'sensibile' de îmbogăţire a uraniului, dar s-au tradus printr-o criză economică în ţară, notează AFP.
În vederea reglementării crizei nucleare, Rohani s-a pronunţat pentru o 'activare a negocierilor cu grupul 5+1', argumentând că 'problema nucleară nu poate fi reglementată decât prin negocieri'. Guvernul de la Teheran 'va ţine seama de drepturile Iranului şi va încerca să obţină ridicarea treptată a sancţiunilor injuste', a afirmat el.
Hassan Rohani nu a exclus posibilitatea unui dialog direct cu Washingtonul, dar a punctat că acesta trebuie să se desfăşoare în condiţii de 'egalitate şi respect reciproc' şi a evocat şi o serie de condiţii în acest sens, între care neimplicarea SUA în treburile Iranului, recunoaşterea 'drepturilor nucleare' ale Teheranului şi încetarea 'politicii unilaterale şi a presiunilor' americane sub forma sancţiunilor.
Noul preşedinte ales al Iranului şi-a exprimat totodată speranţa într-o 'nouă înţelegere' pe planul politicii externe şi mai ales într-o 'întărire a relaţiilor' cu Arabia Saudită.
Monarhiile sunite din Golf se află în prezent în relaţii de profundă neîncredere faţă de Iranul şiit, pe care îl acuză de ingerinţă în afacerile lor interne şi de susţinerea regimului condus de preşedintele sirian Bashar al-Assad.
Hassan Rohani a dat asigurări, în fine, în conferinţa de presă de luni că guvernul său va fi unul 'nepartizan' şi că va cuprinde 'moderaţi, reformatori şi conservatori', invitându-l să se integreze în cabinetul său şi pe candidatul reformator Mohammad Reza Aref,.
Prima conferinţă de presă a preşedintelui ales a fost marcată de un mic incident: pe când acesta pleca din sală, un necunoscut a lansat un mesaj de susţinere către liderul reformator Mir Hossein Moussavi, aflat din 201l sub domiciliu supravegheat.
