Prima concesie: legea salarizării, adoptatã după alegeri

Condiţia pusă de oficialii Fondului a fost ca termenul de adoptare ulterior să fie unul “rezonabil”. În plus, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a precizat că menţinerea salariului minim pe economie ca bază pentru calcularea celorlalte salarii din sectorul bugetar reprezintă “un potenţial pericol” pentru capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare.

“Noi am elaborat patru principii pentru legea unică a salarizării. Primul este că sistemul trebuie să fie mai corect, astfel încât angajaţii din diverse ministere care desfăşoară aceeaşi muncă să aibă aceleaşi salarii. Al doilea principiu este că sistemul trebuie să fie mai transparent, al treilea - că trebuie să fie mai simplu, deoarece în acest moment este foarte complicat, iar al patrulea principiu - că trebuie să permită economisirea banilor de la buget. În acest sens, salariul minim ca referinţă este un potenţial pericol”, a spus Franks, după întâlnirea de ieri cu sindicatele şi cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România.

Sindicatele prezente la discuţii s-au opus măsurii, care, în opinia acestora, ar duce la cheltuieli mai mari în sectorul bugetar. “Consider că o amânare a legii ar duce la creşterea costurilor. Dacă Guvernul nu a fost în stare, din ianuarie şi până în august, să facă evaluări, să vadă ce costuri, ce joburi se pot reduce, nu neapărat indivizi, o amânare până după alegeri înseamnă amânarea luării unor decizii pentru a nu deranja pe unii”, a spus preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, după întâlnirea cu reprezentanţii FMI.

Costin a apreciat, în schimb, că folosirea salariului minim ca referinţă pentru celelalte salarii “ar fi anormală şi ar antrena o creştere în masă a salariilor, fapt ce nu ar putea fi suportat de economie”. Nu de aceeaşi părere este vicepreşedintele Alianţei Sed Lex, Răzvan Bordeanu, care susţine că eliminarea salariului minim ca bază va păstra tendinţa de creştere neunitară a salariilor. “Trebuie făcută o ierarhizare normală, iar creşterile să fie aceleaşi pentru toate categoriile de bugetari, şi nu sectorial, ca până acum. Majorarea anuală a salariului minim ar fi dus la o creştere egală pentru toată lumea”, a spus Bordeanu pentru Business Standard.

Totodată, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a explicat că poziţia sa este aceea de a păstra salariul minim pentru prima poziţie din grila de salarizare, principalul motiv fiind o corelare între creşterile salariale din sistemul bugetar şi economia privată, respectiv productivitatea muncii. “Sursele de finanţare din sectorul bugetar sunt realizate din economia privată, iar eu consider că această legătură cu salariul minim ar evita o creştere a salariilor peste posibilităţi”, a spus Mocanu. Legea unitară de salarizare ar fi trebuit finalizată până pe 30 octombrie, pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2010. O dată a finalizării legii ar putea fi stabilită astăzi, după discuţiile dintre FMI şi reprezentanţii Ministerului Muncii.