Primele efecte ale acordului cu FMI: Leul s-a apreciat. Pe de alta parte, firmele mici isi suspenda activitatea

Miza implementarii acestor masuri este un pachet financiar de 20 miliarde euro contractat de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Dezvoltare si Reconstructie. Impozitul minim pe profit si nedeductibilitatea TVA la achizitia de automobile, masuri desi publicate deja in Monitorul Oficial si pe punctul de a fi validate de Parlament, sunt prevederi care inca incing spiritele intre patronate, oamenii de afaceri si Ministerul Finantelor.

In timpul unor dezbateri de luni pe tema normelor de aplicare ale acestor masuri, reprezentantii patronatelor si cei ai oamenilor de afaceri s-au ridicat de la masa discutiilor sub forma de protest fata de repercusiunile pe care acese prevederi le vor avea in economia reala. Consultantii fiscali vorbesc de falimente in lant si estimeaza ca mai bine de un sfert din microintreprinderi vor inchide activitatea si vor trece pe persoana fizica autorizata. Mai mult, la Registrul Comertului, tot mai multe firme se inregistreaza pentru suspendarea temporara a activitatii pentru a scapa de plata cotei forfetare de minimum 500 de euro. Desi conditiile actuale de criza taie substantial din bugetele companiilor care sunt la limita subzistentei, contribuabilii vor fi in acest an sub lupa Fiscului, care promite “un marketing fiscal agresiv”. Pentru ca Fondul va fi cu ochii pe veniturile care trebuie majorate cu 0,25% din Produsul Intern Brut, Finantele pun o si mai mare presiune pe cotribuabil.

Totodata, dezbaterile de pana acum pe prevederile legii unice a salarizarii au avut ca prim efect un adevarat scandal dintre autoritati si sindicate, care s-a lasat cu amenintari cu greva si cu proteste. Totodata, sindicatele ameninta ca vor bloca negocierile pe legea unica de salarizare in sectorul bugetar daca la discutii nu vor participa toate ministerele implicate. Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus ca sindicatele nu vor mai participa la negocierile de la MMFPS pana cand nu vor prezenta toate documentele referitoare la salarizare si Ministerul Justitiei, cel de Interne, cel de Externe si cel al Apararii Nationale. Secretarul de stat din MMFPS, Valentin Mocanu, a declarat, dupa intalnirea de vineri, ca, in aceasta saptamana, toate ministerele vor prezenta nomenclatoarele de functii din sistemul propriu, pentru a putea fi stabilite corelatiile intre diferitele functii bugetare.

Premierul Emil Boc a declarat ca Executivul va elabora legea unica pana la 1 iunie, dupa care aceasta va fi trimisa Parlamentului. Potrivit ultimelor concluzii, un sublocotenent ar urma sa aiba acelasi nivel de salarizare cu un profesor cu gradul I. Legea va fi implementata pe urmatorii trei ani, iar pentru eliminarea discrepantelor din sistem salariile mari vor fi inghetate, iar singurele care vor creste fiind cele mici. Legea urmeaza sa fie finalizata pana in octombrie, potrivit angajamentului luat fata de Fond. Pana in luna octombrie va trebui, de asemenea, finalizata legea pensiilor care ar implica unificarea sistemului de pensii nemultumiri in randul magistratilor, parlamentarilor sau a personalului navigant, categorii care sunt incadrate, in prezent, in sistemul special de pensii. Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat ca FM a impus, de asemenea, tinte trimestriale de deficit bugetar. “Pe primul trimestru am convenit o tinta a deficitului bugetar de 8,3 miliarde lei, pe trimestrul al doilea, de 14,5 miliarde lei si pe trimestrul al treilea, de 18,6 miliarde lei. La finele lunii decembrie, deficitul nu ar trebui sa depaseasca 24,3 miliarde lei”, a explicat Pogea. Pe de alta parte, Acesta a precizat ca in acordul cu Fondul nu exista o prevedere “expresa” de majorare sau de scadere a salariilor, ci de ajustare a cheltuielilor, astfel incat deficitul bugetar sa nu depaseasca 4,6% din PIB la finele anului, respectiv 24,3 miliarde lei. In ceea ce priveste companiile cu capital majoritar de stat sau cele la care statul este unic actionar, Pogea a precizat ca acestea vor fi monitorizate pentru reducerea arieratelor si pentru cresterea profitabilitatii, iar majorarea salariilor se va face doar corelat cu productivitatea muncii.

Sistemul bancar nu a fost ocolit in masurile impuse de Fond in scrisoarea de intentie. Astfel, portofoliul bancilor va fi stresat, pana la 30 aprilie, iar bancile al caror prag de solvabilitate sare de 10% vor fi obligate sa se capitalizeze. Potrivit unor surse din cadrul mediului bancar, pana in septembrie, data impusa de FMI pentru capitalizare, bancile cu probleme de solvabilitate vor trebui sa aduca in Romania aproximativ 900 milioane de euro.

Operatiunea de capitalizare va fi repetata de bancile din Romania, care s-au angajat sa isi mentina expunerea pe Romania prin documentul semnat la Viena, la intalnirea cu reprezentantii FMI si bancile austriece, din luna februarie, de fiecare data cand va fi nevoie, pe intreaga perioada a derularii programului FMI, respectiv doi ani.

“Cateva sute de milioane din suma de 900 de milioane au fost deja virate de actionarii bancilor”, au declarat surse bancare, citate de Cotidianul. Mai mult, potrivit acelorasi surse, actionarii bancilor straine au fost de acord, la Viena, sa contribuie suplimentar la capitalul bancilor, dupa ce vor fi aplicate noile teste de stres, cerute de acordul cu FMI. Variantele prezentate in scrisoarea de intentie pentru capitalizare sunt majorarea capitalului social, acordarea de catre bancile-mama de linii de finantare pe cel putin cinci ani sau contractarea de imprumuturi de la institutii financiare internationale (n.red. - precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala). Banca Nationala a Romaniei s-a angajat sa finalizeze pana pe 30 aprilie stress-testul discutat cu FMI.

Indicatorul de solvabilitate mediu era, la finele anului trecut, de 12,34%, in scadere comparativ cu anul precedent, iar BNR a recomandat, de curand, unui numar de sapte banci sa ramana cu nivelul de solvabilitate peste 10% (nivel cu doua puncte procentuale peste limita minima legala in vigoare, de 8%). Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, citat de Cotidianul, este de parere ca stress-testele inscrise in acordul cu FMI nu vor aduce schimbari fundamentale ale actualei situatii si este improbabil ca bancile comerciale sa fie nevoite la majorari semnificative de capital