"Am vazut parcul ca o entitate. Lunca Florilor are o calitate: este aproape de salba de lacuri a Bucurestiului, asa ca ne-am gandit ca repetarea apei ar fi o idee buna", au spus arhitectii Alexandru si Ana-Maria Crisan, la ceremonia de premiere a proiectelor Parcurile Viitorului, care a avut loc miercuri seara, in parcul Facultatii de Horticultura din Bucuresti. Echipa sotilor Crisan a castigat atat amenajarea parcului din Bucuresti, cat si pe a celui din Pitesti.
Proiectul lor pentru reamenajarea parcului Lunca Florilor a avut drept concept central aducerea in prim-plan a elementului "apa", a crearii unui spatiu identitar, dar si utilizarea de energii alternative: oamenii vor calca pe dale care au functia de panouri solare.
Energia acestor panouri este utilizata pentru realizarea unor jocuri de apa care se activeaza prin greutatea celor care pasesc pe dale. Reciclarea apei se face prin intermediul unei cascade care produce energie prin caderea apei. Aceasta energie va fi utilizata pentru iluminatul parcului in timpul noptii.
In Expo Parc din Pitesti, arhitectii s-au gandit sa utilizeze la maximum fondul vegetal existent si sa creeze un traseu specific dedicat biciclistilor si rollerilor. De asemenea, interesul celor care se vor plimba prin parc va fi focalizat in zona centrala a lacului, prin jocul de apa generat si "puntea de trecere" ce strabate suprafata lacului. Elementul emblematic al parcului va fi promenada centrala, semnalizata puternic de elicele eoliene si de suprafetele de apa. Sursele de energie alternativa vor fi reprezentate de traseul de elice care coincide cu traseul principal. Acesta foloseste energia eoliana in timpul zilei pentru a pune in miscare mecanismul jeturilor de apa pozitionate in zona centrala de joaca si pe suprafata lacului; noaptea, elicele alimenteaza sistemul de iluminat amplasat de-a lungul aleilor si incastrat in parapeti.
Parcul Central din Moinesti integreaza in peisaj manifestul dadaist (curent in literatura - n.r.) initiat de poetul Tristan Tzara, originar din Moinesti si a fost conceput de Ecaterina Dobrescu (21 de ani) si Alexandru Matei (22 de ani), studenti la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. Urmarind maniera avangardista de creatie in domeniul literaturii, prin decuparea cuvintelor din ziare, elementul emblematic al parcului lor este o foarfeca supradimensionata care da impresia ca taie pamantul.
O alee va lega acest monument de locul casei lui Tristan Tzara si de Biblioteca Municipala cu centrul de cultura. Energia solara este folosita in alimentarea alternativa a corpurilor de iluminat prin intermediul panourilor fotovoltaice montate direct pe stalpi. Tinerii au proiectat instalatii interactive care functioneaza pe baza energiei mecanice: de exemplu, un panou informativ sub forma unei pelicule care se roteste prin energia pe care cititorul o produce pedaland la un monociclu.
"Am descoperit ca orasul are doua site-uri pe care locuitorii sunt deosebit de activi si vorbesc despre dorintele lor, asa ca ne-am inspirat si de acolo. Ne-am dat seama ca, indiferent de nivelul lor de cultura, toti stiau de modalitatea lui Tzara de a-si crea poeziile: cu foarfeca", a spus Alexandru Matei, primind premiul.
Amenajarea celor trei parcuri trebuie sa fie gata pana la sfarsitul anului. La concursul "Parcurile Viitorului" au participat 24 de proiecte, iar pentru fiecare oras s-au acordat trei premii, in valoare de 500, 1.000, respectiv 4.000 de euro. Anul viitor, parcurile din Targoviste si Timisoara asteapta idei inovatoare de design peisagistic. Investitia Petrom in amenajarea parcurilor din cinci orase ale tarii se ridica la 1,5 milioane de euro. Proiectul este parte a programului de responsabilitate sociala Petrom, "Respect pentru Viitor".
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
