Principala greşeală a celor care vor fonduri europene: nu trec întâi pe la bancă

Ciprian Păltineanu, director de Finance & Advisory în cadrul diviziei Corporate a UniCredit Ţiriac Bank, spune că cei interesaţi de fondurile europene sunt prea concentraţi pe partea de aprobare a proiectului de către autorităţile competente şi că nu iau în calcul de la început şi cofinanţarea din partea băncii.

Clienţii ar trebui să meargă cu proiectul întâi la bancă, de unde să obţină consultanţă şi scrisoarea de confort, ce va fi ataşată dosarului.

Astfel, nu cresc doar şansele ca proiectul să fie aprobat, ci şi şansele ca fondurile solicitate să fie absorbite cu ajutorul cofinanţării băncii.

Băncile nu au probleme în a acorda creditul punte, bani necesari pentru derularea proiectului până când fondurile europene sunt vărsate în contul benfeficiarului, ci mai degrabă cu acordarea creditelor de investiţii. Banii din urmă sunt reprezintă în medie cam 30-45% din proiect şi asigură capitalul necesar finalizării acestuia.

Pentru ca banca să acorde aceşti bani, spune Păltineanu, beneficiarul fondurilor trebuie să arate că proiectul său este unul cu potenţial.

Marius Radu, specialist în Fonduri Europene în cadrul aceleaşi bănci, spune că lucrurile par să se îmbunătăţească în ceea ce priveşte disponibilitatea băncilor de a acorda finanţare de la momentul introducerii garanţiilor în acest proces. Activele care ajung în posesia companiei beneficiare de fonduri europene pot fi acum gajate în favoarea băncii, lucru care duce la scăderea riscului asociat proiectului şi implicit la costuri mai mici de finanţare pentru beneficiar.

UniCredit a finanţat din 2009 până acum aproximativ 100 de proiecte cu o valoare totală de 200 milioane de lei. În acest interval, banca a respins aproximativ 400 de cereri de finanţare, însă oficialii băncii spun că o parte dintre aceste proiecte ar putea fi eligibile acum, ca urmare a modificării sistemului de garantare.

Valoarea medie a proiectelor aprobate este de 500.000 de euro pentru clienţii retail şi de 2 milioane de euro pentru segmentul corporate.

O altă problemă mare în obţinerea cofinanţării este generată de timpii mari de aşteptare pentru aprobarea dosarelor de accesare a fondurilor europene. În cele 6-12 luni necesare acestui proces, mediul economic se poate schimba simţitor, mai ales în această perioadă, iar planurile de afaceri pot deveni nerealiste – aşa cum s-a întâmplat şi cu proiecte depuse în 2008 şi aprobate abia în anul de criză 2009.

Marius Radu crede că ar trebui implementat un sistem prin care băncile să fie mai adânc implicate în managementul fondurilor europene. Acestea ar trebui să preia parţial atribuţiile organismelor intemediare, astefl încât cel care caută finanţare din fonduri europene să vină direct la bancă, care în urma consilierii oferite să stabilească dacă proiectul poate fi aprobat. Procesul de aprobare a finanţării din partea băncii ar scădea simţitor, timpul de răspuns fiind în jurul a 30 de zile, iar întregul proces de aprobare a dosarului ar dura până la 2-3 luni. Acest model se aplică deja în ţări ca Italia, Grecia şi Portugalia.

Oficialii UniCredit spun că banca are ca prioritate dezvoltarea sectorului fondurilor europene şi îşi propun dublarea cotei de piaţă – 10% sau aproximativ 400 milioane de lei.

Deja sunt în analiză alte 60 de dosare a căror necesar de finanţare este de peste 645 milioane de lei.