România se află, poate mai mult ca oricând, în fața unei oportunități istorice de schimbare profundă.
Dar nu doar schimbări de infrastructură sau reforme punctuale în educație, fiscalitate ori administrație – ci o schimbare esențială, care stă la baza tuturor celorlalte: reforma mentalității. Aceasta este viziunea lui Dragoș Anastasiu, antreprenor de succes și, din februarie 2025, consilier onorific al Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan.
„Trebuie să ieșim din perioada de flămânzeală în care totul era despre propriul stomac și să intrăm într-o perioadă de colaborare. Să fie despre noi, nu doar despre mine”, afirmă Anastasiu într-un interviu acordat Adevărul.
România, reparată prin mentalitate
Când vorbește despre „repararea României”, Anastasiu nu se referă doar la cifre sau strategii guvernamentale. Reforma profundă pe care o propune este cea a mindset-ului colectiv: să învățăm din nou să avem încredere unii în alții, să colaborăm, să renunțăm la individualismul toxic și la vechea mentalitate de supraviețuire.
„Inclusiv lipsa de încredere e de la mindset. Ne privim unii pe alții cu suspiciune. Statul nu are încredere în cetățeni, cetățenii nu au încredere în instituții. Este o ruptură generalizată care trebuie reparată.”
Trei reforme-cheie: statul, fiscalitatea, educația
Dragoș Anastasiu identifică trei direcții principale în care România trebuie să acționeze urgent:
- Reforma statului, în special prin reducerea structurii administrative supradimensionate: „Prea multe primării, prea multe consilii județene, prea mulți parlamentari. Avem deja un referendum care cerea 300 de parlamentari și l-am ignorat cu desăvârșire.”
- Reforma fiscală, care trebuie să aducă echitate și simplicare: „Un sistem în care unii plătesc taxe și alții nu, unii respectă legea și alții nu – este un sistem care creează frustrare și scade încrederea. Trebuie să regândim tot sistemul fiscal.”
- Reforma educației, cu accent pe profesor, vocație și respect reciproc: „Profesorii trebuie tratați cu demnitate, iar ei, la rândul lor, trebuie să vadă măreția din fiecare copil. Nu poți face educație bună fără profesori motivați și bine formați.”
Digitalizarea, testul de seriozitate al statului
Un exemplu concret de ce ar putea funcționa bine, dar nu funcționează încă în România: digitalizarea. Ucraina a reușit să digitalizeze aproape complet administrația publică în doi ani de război. În România, lucrurile se mișcă lent, nu din lipsă de soluții, ci din lipsă de voință.
„Sistemul ucrainean ni s-a oferit deja. E cel mai bun din lume. Nu mai trebuie să reinventăm roata. Întrebarea e: vrem sau nu vrem? Sau doar ne mai învârtim în cerc, ca să câștige și unul, și altul, fără să câștige cetățeanul?”
Exemplul Oradea: încrederea se construiește
Anastasiu oferă și un exemplu concret de bună practică: Oradea. Orașul condus ani la rând de Ilie Bolojan a reușit să crească nivelul de încredere între cetățeni și instituții prin transparență, eficiență și respect reciproc.
„La început l-au înjurat, acum probabil i-ar da mandat pe viață. Oamenii au înțeles că, pentru a fi bine, trebuie să fie mai întâi greu. Și au fost tratați ca niște parteneri, nu ca niște supuși.”
Populismul și educația critică
Succesul discursului suveranist-populist în România este, în opinia lui Anastasiu, rezultatul unui eșec educațional:
„Nu e vorba de suveranism real. E manipulare. Oamenii sunt frustrați și pe bună dreptate, iar alții profită de asta. Nu-i putem blama pe oameni, dar trebuie să ne uităm în oglindă. Sistemul educațional nu i-a învățat să gândească critic.”
România trebuie să facă primul pas
Una dintre cele mai puternice idei exprimate de Anastasiu este responsabilitatea statului în relația cu cetățenii și mediul de afaceri:
„Statul nu trebuie să aibă datorii la privat. Nu poți cere respect, taxe și legalitate, în timp ce tu, ca stat, nu-ți respecți promisiunile. Statul trebuie să fie primul care face pasul spre reconciliere.”
