"Vreau doar să subliniez faptul că poate nu este înţelept pentru o ţară care are cea mai mare rată de erori în administrarea fondurilor agricole să solicite portofoliul agriculturii", a spus Graessle, membră a comisiei de control bugetar din Parlamentul European.
Eurodeputata germană a menţionat acest lucru şi în timpul dezbaterilor pe tema raportului Curţii Europene de Conturi referitor la bugetul UE pe anul 2008, unde România apare, împreună cu Bulgaria şi Marea Britanie, ca având cele mai multe erori şi deficienţe în administrarea fondurilor agricole.
"Rezultatele inspecţiilor naţionale privind cererile de plată în cazul cărora controalele la faţa locului au detectat erori sunt după cum urmează: Bulgaria - 6,20%, România - 12, 57%", se arată în raport.
"În România, peste 5.500 de fermieri au beneficiat de plăţi duble excedentare în valoare de 2,2 milioane de euro", detaliază raportul Curţii. "În unele cazuri, în care fermierii au solicitat reducerea suprafeţei sau retragerea acelor parcele în cazul cărora controalele administrative încrucişate evidenţiaseră depăşirea parcelelor de referinţă, aceste solicitări au fost acceptate fără aplicarea de sancţiuni, ceea ce contravine legislaţiei UE. De asemenea, statul membru în cauză a aplicat incorect conceptul de eroare evidentă atunci când a acceptat ca suprafeţele care depăşesc dimensiunile parcelei de referinţă să fie transferate către alte parcele de referinţă. Au existat 64.000 de corecţii ale unor erori evidente efectuate de această manieră", arată raportul.
În Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul UE, rata erorilor în sectorul agricol este de 0,3 %, a menţionat Graessle. "Suntem atenţi la aceste detalii şi dacă lucrurile rămân aşa, atunci avem o problemă, toate statele membre. Un comisar care vine dintr-o ţară ce nu respectă legislaţia UE va avea probleme la audierile din PE", a avertizat europarlamentarul creştin-democrat.
Propunerea oficială a României pentru postul de comisar european este Dacian Cioloş, fost ministru al agriculturii în guvernul Tăriceanu. Şansele lui, în ciuda unei susţineri iniţiale din partea Franţei, sunt văzute cu scepticism la Bruxelles, mai ales din perspectiva audierilor în Parlamentul European, unde comisiile de resort au puterea de a respinge candidaţii, dacă aceştia prezintă probleme.
În 2004, legislativul european a avut obiecţii în privinţa a cinci comisari - letona Ingrida Udre pentru taxe şi uniune vamală, maghiarul Laszlo Kovacs pentru energie, italianul Rocco Butiglione la justiţie, olandeza Neelie Kroes la concurenţă şi daneza Mariann Fischer-Boel la agricultură. Italia şi Letonia şi-a retras candidaţii, trimiţându-i pe Franco Frattini şi Andris Piebalgs, acesta din urmă preluând energia, în timp ce Ungaria l-a repropus pe Kovacs la taxe. Kroes şi Fischer-Boel au obţinut în cele din urmă votul PE.
În prezent, negocierile cu statele membre privind posturile de comisari europeni sunt încă în stand-by până când liderii UE şi preşedintele Comisiei Europene vor stabili cine va face parte din aşa-numitul "tandem" creat de Tratatul de la Lisabona, ce va intra în vigoare la 1 decembrie. Este vorba despre funcţiile de preşedinte al UE şi de înalt reprezentant pentru politica externă a UE.
În locul şefului de stat sau de guvern care prezidează pentru şase luni consiliile de miniştri şi de lideri UE, un preşedinte permanent va fi ales de cele 27 state membre pentru doi ani şi jumătate, premierul belgian Herman van Rompuy fiind pentru moment candidatul favorit. El va fi secondat de un înalt reprezentant pentru politică externă, ales pentru cinci ani, care va avea un întreg aparat diplomatic în subordine, fiind şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Cotat până luni cu cele mai mari şanse era ministrul britanic de externe David Miliband, care însă refuză deocamdată acest post din considerente de politică internă. Preşedinţia suedeză a UE continuă negocierile pentru acest tandem în următoarele zile, anunţând organizarea unui summit special pe acest subiect odată ce va avea un consens din partea liderilor UE.
Eurodeputata germană a menţionat acest lucru şi în timpul dezbaterilor pe tema raportului Curţii Europene de Conturi referitor la bugetul UE pe anul 2008, unde România apare, împreună cu Bulgaria şi Marea Britanie, ca având cele mai multe erori şi deficienţe în administrarea fondurilor agricole.
"Rezultatele inspecţiilor naţionale privind cererile de plată în cazul cărora controalele la faţa locului au detectat erori sunt după cum urmează: Bulgaria - 6,20%, România - 12, 57%", se arată în raport.
"În România, peste 5.500 de fermieri au beneficiat de plăţi duble excedentare în valoare de 2,2 milioane de euro", detaliază raportul Curţii. "În unele cazuri, în care fermierii au solicitat reducerea suprafeţei sau retragerea acelor parcele în cazul cărora controalele administrative încrucişate evidenţiaseră depăşirea parcelelor de referinţă, aceste solicitări au fost acceptate fără aplicarea de sancţiuni, ceea ce contravine legislaţiei UE. De asemenea, statul membru în cauză a aplicat incorect conceptul de eroare evidentă atunci când a acceptat ca suprafeţele care depăşesc dimensiunile parcelei de referinţă să fie transferate către alte parcele de referinţă. Au existat 64.000 de corecţii ale unor erori evidente efectuate de această manieră", arată raportul.
În Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul UE, rata erorilor în sectorul agricol este de 0,3 %, a menţionat Graessle. "Suntem atenţi la aceste detalii şi dacă lucrurile rămân aşa, atunci avem o problemă, toate statele membre. Un comisar care vine dintr-o ţară ce nu respectă legislaţia UE va avea probleme la audierile din PE", a avertizat europarlamentarul creştin-democrat.
Propunerea oficială a României pentru postul de comisar european este Dacian Cioloş, fost ministru al agriculturii în guvernul Tăriceanu. Şansele lui, în ciuda unei susţineri iniţiale din partea Franţei, sunt văzute cu scepticism la Bruxelles, mai ales din perspectiva audierilor în Parlamentul European, unde comisiile de resort au puterea de a respinge candidaţii, dacă aceştia prezintă probleme.
În 2004, legislativul european a avut obiecţii în privinţa a cinci comisari - letona Ingrida Udre pentru taxe şi uniune vamală, maghiarul Laszlo Kovacs pentru energie, italianul Rocco Butiglione la justiţie, olandeza Neelie Kroes la concurenţă şi daneza Mariann Fischer-Boel la agricultură. Italia şi Letonia şi-a retras candidaţii, trimiţându-i pe Franco Frattini şi Andris Piebalgs, acesta din urmă preluând energia, în timp ce Ungaria l-a repropus pe Kovacs la taxe. Kroes şi Fischer-Boel au obţinut în cele din urmă votul PE.
În prezent, negocierile cu statele membre privind posturile de comisari europeni sunt încă în stand-by până când liderii UE şi preşedintele Comisiei Europene vor stabili cine va face parte din aşa-numitul "tandem" creat de Tratatul de la Lisabona, ce va intra în vigoare la 1 decembrie. Este vorba despre funcţiile de preşedinte al UE şi de înalt reprezentant pentru politica externă a UE.
În locul şefului de stat sau de guvern care prezidează pentru şase luni consiliile de miniştri şi de lideri UE, un preşedinte permanent va fi ales de cele 27 state membre pentru doi ani şi jumătate, premierul belgian Herman van Rompuy fiind pentru moment candidatul favorit. El va fi secondat de un înalt reprezentant pentru politică externă, ales pentru cinci ani, care va avea un întreg aparat diplomatic în subordine, fiind şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Cotat până luni cu cele mai mari şanse era ministrul britanic de externe David Miliband, care însă refuză deocamdată acest post din considerente de politică internă. Preşedinţia suedeză a UE continuă negocierile pentru acest tandem în următoarele zile, anunţând organizarea unui summit special pe acest subiect odată ce va avea un consens din partea liderilor UE.
