Cauza pentru care s-a ajuns in aceasta situatie este cat se poate de naturala si fireasca intr-o economie de piata libera. Ambele tabere urmaresc maximizarea profitabilitatii, insa in cazul de fata, pe parcurs, unii pierd, iar ceilalti castiga. Acuzatiile punctuale ale producatorilor se refera la taxele impuse de retaileri, care genereaza cresterea preturilor si scad profitabilitatea furnizorilor, la monopolul din comert pe care marile retele incep sa il detina prin dezvoltarea excesiva, care duce la falimentarea magazinelor de cartier. Aceasta extindere, sustin producatorii, confera o putere excesiva in negociere, ducand la falimentarea magazinelor de cartier. Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) da replica producatorilor alimentari, care sustin ca retailerii ii transforma in companii neprofitabile, afirmand ca, intr-un cadru competitiv cum este piata din Romania, eficienta si productivitatea sunt cuvintele-cheie pentru orice business.
“Producatorii vor fi nevoiti sa fie mai eficienti, daca nu vor sa iasa de pe piata. Eu consider ca eficienta marilor retele de retail trebuie sa treaca mai departe in productie si apoi in productia de materie prima”, a declarat Dan Sucu, presedinte AMRCR si director general Mobexpert.
“Eu am activitati atat in productie, cat si in comert si pot aduce ca exemplu cazuri in care pierd bani in activitatea de productie tocmai din cauza unei ineficiente la anumite niveluri de management. Nu vad de ce nu am putea vorbi de ineficienta si in activitatea producatorilor alimentari”, a completat Sucu.
Referitor la acuzatia producatorilor, potrivit careia retailerii au o profitabilitate de peste 30%, reprezentantii AMRCR afirma ca rata de profitabilitate a marilor retaileri de produse alimentare se situeaza sub 5% din cifra de afaceri, fapt verificabil din raportarile financiare anuale remise Ministerului Economiei si Finantelor. Despre o alta acuzatie a furnizorilor legata de taxele de raft impuse de retaileri, reprezentatii retelelor organizate de comert au declarat: “Comertul modern presupune mai mult decat un simplu proces de achizitie si vanzare catre clientul final. Exista activitati adiacente, precum mercantizarea, asezarea la raft si promovarea produselor, activitati care genereaza un rulaj mai mare pentru produsele respective. Pentru aceste taxe exista o negociere libera cu furnizorii, care vor sa beneficieze de cea mai buna amplasare la raft. Este o practica mondiala. Nu facem in Romania altceva decat facem in alte tari”, a declarat Alexandru Vlad, director general al Selgros Romania.
Ca replica generala adusa tuturor acuzatiilor, oficialii AMRCR afirma ca “70-80% din bunurile alimentare pe care le comercializam sunt fabricate in Romania. Pe masura ce ne-am dezvoltat si extins retelele, am tras dupa noi si furnizorii, care au crescut proportional. Noi am fost parghia prin care ei au ajuns la clienti si si-au majorat afacerile”. Ca si solutie pentru aplanarea conflictului dintre cele doua branse, AMRCR considera ca trebuie demarate discutii, in cadrul unui grup de lucru, pentru a elabora un cod de bune practici care sa defineasca o conduita de lucru intre furnizori si comercianti.
Reprezentantii AMRCR considera ca acest cod ar optimiza activitatea si ar echilibra relatiile dintre companii, insa nu trebuie sa ingradeasca libertatea de negociere.
Pozitia AMRCR vine dupa discutia dintre reprezentantii retailerilor si ai producatorilor din in dustria alimentara mediata de ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, cand s-a propus elaborarea unui ghid de bune practici pentru comercianti si furnizori.
Negocieri. Referitor la aceste discutii, Sorin Minea, presedintele Angst, a dezvaluit ca la negocierea de miercuri de la Ministerul Agriculturii, purtata intre producatori si retaileri, producatorii interni de alimente au ramas nemultumiti de discutiile purtate cu conducerea grupului francez Auchan.
“Francezii de la Auchan nu au fost de acord cu nimic din ce spuneam noi. Ne-au spus ca produsele alimentare din Romania nu se ridica la standardele UE, ceea ce nu este adevarat. Au mai spus si ca Auchan are marfa romaneasca pe rafturi doar pentru ca se afla in Romania si ca, daca nu ne convin conditiile, pot sa aduca oricand marfa din afara”, a declarat pentru Business Standard Sorin Minea. Acesta considera ca oficialii Auchan au jignit intreaga industrie alimentara din Romania. “Chiar si ministrul Dacian Ciolos a ramas uluit de declaratia francezilor”, a conchis Minea.
Pe de alta parte, Cotnari si Cramele Recas, doi dintre principalii producatori interni de vinuri, au renuntat, in ultimii trei ani, la prezenta in lantul de hipermarketuri Carrefour, din cauza taxelor foarte mari solicitate de acesta.
“Am renuntat la contractul cu Carrefour la inceputul anului 2007, pentru ca pierdeam bani. Taxele erau foarte mari, iar noi nu ne-am putut permite sa vindem vinurile la preturi care nu ne acopereau
Costurile de productie. Nu am putut negocia un contract mai avantajos si am fost nevoiti sa renuntam la colaborare”, a declarat pentru Business Standard Rares Marinescu, director de vanzari la Cramele Recas. Producatorul a fost prezent in reteaua Carrefour in perioada 2004-2006, dar a renuntat, deoarece vanzarile in acest lant nu au fost profitabile.
Cotnari a renuntat la contractul cu Carrefour recent, din cauza taxelor fixe si procentuale impuse de retailerul francez, care erau mult mai mari decat cele practicate de alte lanturi de retail. “Cu cat un lant de retail are mai multe magazine pe piata, cu atat taxele impuse si discounturile cerute sunt mai mari”, au declarat oficialii Cotnari. “Noi nu putem face vanzari de dragul vanzarii”, au completat reprezentantii Cotnari.
De altfel, oficialii celor doi producatori au anticipat ca vor iesi si din alte hipermarketuri, daca acestea vor majora taxele impuse. “Noi oricum vindem tot ce producem. Nu putem veni cu bani de acasa doar de dragul de a fi prezenti in hipermarketuri”, afirma oficialul Cramele Recas. Contactati de Business Standard, oficialii Carrefour nu au dorit sa faca niciun comentariu pe acest subiect.
Pe de alta parte, producatorii din industria carnii au declarat ca, spre deosebire de producatorii de vinuri, intr-un fel, ei “sunt dependenti” de hipermarketuri. “Cei din vinuri pot negocia altfel, deoarece principalul lor canal de vanzare este segmentul HoReCa. De asemenea, atat producatorii de vinuri, cat si cei de lactate isi pot vinde produsele in afara tarii, in timp ce la carne, exporturile sunt interzise”, a declarat Sorin Minea. Aceeasi parere este impartasita si de directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC), Mihai Visan. “Cand ai 20-30% din productie pe mana lor, nu poti sa renunti la prezenta in hipermarketuri”, a declarat pentru Business Standard Mihai Visan. Minea afirma ca producatorul de carne Angst este prezent in toate lanturile de retail, exceptie facand doar Billa, Sellgros Cash&Carry si Auchan. “In Auchan nu am fost prezenti niciodata, deoarece persoana cu care am negociat a fost foarte obraznica si m-am ridicat de la masa si am plecat. Din Billa am iesit, pentru ca am negociat niste taxe, iar a doua zi, cand mi-au trimis contractul, figurau alte taxe. Din Selgros am iesit acum trei ani, pentru ca m-au fortat sa ies, intrucat au marit taxele si nu mi-au platit marfa la timp”, a spus Sorin Minea.
Contrar producatorilor Cotnari si Recas, Minea a declarat ca pe piata de retail cel mai bine se intelege cu Carrefour si cu Metro. “Eu discut altfel cu ei decat ceilalti producatori, avand in vedere ca dispun si de retea proprie de magazine”, a completat Minea.
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat, la inceputul lunii martie, Consiliului Concurentei si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului sa investigheze abuzurile retailerilor fata de furnizori.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat la jumatatea lunii martie, in urma sedintei de Guvern, ca a cerut Ministerului Economiei si Ministerului pentru IMM sa faca o informare privind cazul abuzurilor reclamate de furnizori in relatia cu retailerii, in disputa privind preturile practicate de supermarketuri. El a afirmat ca nu este o problema care tine de competenta Guvernului si a cerut Consiliului Concurentei sa intervina, daca va constata actiuni ale supermarketurilor care impiedica libera concurenta.
“Consiliul Concurentei trebuie sa se implice activ in rezolvarea acestei probleme. Daca se constata anumite practici de monopol care ingradesc libera circulatie, competitia pe piata libera, fie ca este vorba de supermarketuri sau de producatori si procesatori, Consiliul Concurentei trebuie sa intervina, pentru ca exista legile necesare pentru a pune ordine in acest domeniu”, a spus premierul.
Consiliul Concurentei a anuntat ca va continua sa monitorizeze evolutia retailului din Romania, aratand ca poate interveni numai daca mai multe firme exploateaza in mod abuziv o pozitie dominanta, demonstrata de indicatori, precum cota de piata sau gradul de concentrare al pietei, insa a specificat ca legislatia comunitara si cea romaneasca in domeniul antitrust nu specifica un prag al cotei de piata peste care un agent economic poate fi considerat dominant.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
