Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice solicită ca măsurile de reformă în domeniul politicii medicamentului, începute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în 2010, să fie aliniate cu măsuri de modificare a politicilor de aprobare a preţului la nivelul Ministerului Sănătăţii şi de predictibilitate fiscală la nivelul Ministerului de Finanţe. Altfel, producătorii români de medicamente, care fabrică exclusiv medicamente generice, se vor orienta exclusiv către export. Peste 1.500 de produse medicamentoase au dispărut din practica terapeutică în ultimii 5 ani, majoritatea dintre ele fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni. În acest moment, ei sunt pe punctul de a renunţa la alte 200 de produse din portofoliu.
Decizia producătorilor de a suspenda din fabricaţie din ce în ce mai multe medicamente vine pe fondul întârzierile la plata medicamentelor decontate, care au ajuns la un an de zile, şi a adoptării taxei de claw-back, care paralizează industria locală de profil.
Volumele de medicamente fabricate în România şi vândute pe piaţa internă au scăzut de la 62% în 2006, la 41% în 2010, ca pondere din volumul total de medicamente comercializate în ţară.
Dacă ne raportăm doar la anul 2010, volumul de medicamente fabricate şi vândute în România a scăzut cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2009.
Medicamentele fabricate în România sunt solicitate din ce în ce mai mult la export, iar producătorii români se orientează către pieţele străine, explică oficialii APMGR. Medicamentele româneşti întrunesc exigenţele sistemelor de sănătate din peste 90 de ţări de pe cinci continente, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi Australia şi Japonia, mai spun reprezentanţii APMGR.
