Psihologii: Deciziile de pe bursă nu sunt raţionale

Emoţii primare, o mentalitate de turmă şi afluxuri incontrolabile de hormoni fac parte dintre forţele invizibile susceptibile să umfle sau să spargă o bulă financiară.

În teoria economică clasică, preţurile pe ansamblul pieţelor depind de deciziile raţionale luate de oameni care au acces la toate informaţiile disponibile, a declarat David Tuckett, de la unitatea de psihanaliză a University College de la Londra. Totuşi, acest mod de a vedea lucrurile este aproape în întregime fals, spune el, pentru că pieţele sunt operate de fiinţe umane.

Când apare o afacere, investitorii se arată iniţial reticenţi să se lanseze pe teren necunoscut. Abia când au impresia că ceilalţi se îmbogăţesc cumpărând anumite acţiuni, cumpără şi ei. Câştigul le creşte fervoarea, alimentându-le convingerea că au găsit un filon bun care îi ajută să câştige bani uşor. Acesta este momentul când, din cauza entuziasmului, mulţi investitori nu percep primele semnale de alarmă care anunţă o schimbare de situaţie. Pe de altă parte, când este clar că tendinţa s-a schimbat, prima lor reacţie este adesea de a crede că nu este decât un fenomen trecător şi că acţiunile lor vor reîncepe rapid să urce. Dacă încă lucrurile continuă să meargă prost, negarea face loc temerii şi apoi panicii.

John Coates, specialist de la Universitatea Cambridge şi fost trader la banca de investiţii Goldman Sachs şi Deutsche Bank din New York, a demonstrat printr-un experiment că fluctuaţiile Bursei sunt amplificate de hormonii celor care se implică în activităţile sale. În timpul bulei internetului, el a fost mirat să vadă traderi manifestând simptome de demenţă: un sentiment de atotputernicie, o stare de extremă agitaţie mentală şi o nevoie redusă de somn.

Împreună cu Joe Herbert, de la Centrul de reabilitare cerebrală de la Cambridge, Coates a prelevat de două ori pe zi eşantioane de salivă de la 17 traderi londonezi, pentru a măsura concentraţia a doi hormoni. Au constatat astfel că nivelul de testosteron, hormon asociat cu agresivitatea la bărbaţi, creşte când cursurile sunt în creştere. Când cursurile scad, corpul generează mai mult cortisol, hormon care permite gestionarea stresului.

Dacă testosteronul creşte încrederea în sine şi, deci, înclinaţia spre asumarea unor riscuri, cercetările pe animale sugerează de asemenea că acest hormon poate altera capacitatea de judecată, dacă este secretat în doze ridicate pe o perioadă lungă de timp. La rândul său, cortisolul poate avea în primă fază un efect benefic euforizant, dar după o săptămână de expunere la doze ridicate, acest hormon poate, dimpotrivă, să erodeze încrederea în sine şi să amplifice temerea de riscuri, a explicat Coates.

Concluzia sa este că, dacă pe pieţele financiare deciziile ar fi luate de femei sau de bărbaţi mai în vârstă, ar fi luate mai calm şi cu o perspectivă pe termen mai lung.