Raport îngrijorător al Institutului „Elie Wiesel”: Mesaje antisemite în Parlament/Derapaje extremiste ale AUR

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat miercuri noul raport de monitorizare a antisemitismului în România. Analiza urmărește evoluția discursului instigator la ură din mediul online și acțiunile cu caracter extremist, antisemit, manifestate în spațiul public. Raportul include o analiză a evoluției din ultimul an a manifestărilor cu caracter antisemit, instigator la ură, negaționist (mai 2021- aprilie 2022). Evoluția contextului pandemic, desfășurarea campaniilor de vaccinare, semnalarea publică a pericolului generat de creșterea cazurilor de antisemitism și promovarea cunoașterii istoriei Holocaustului sunt principalii factori care în ultimul an, în plan autohton, au determinat o intensificare a discursului instigator la ură în spațiul public online și offline, potrivit comunicatului Institutului „Elie Wiesel”. Raportul dedică mai multe pasaje acțiunilor și poziționărilor partidului extremist AUR. Semnalele de alarmă în privința prezenței antisemitismului în România nu au determinat o încetinire a mesajelor extremiste, din contra, s-au adaptat noilor teme prezente pe agenda publică, împletind negarea Holocaustului cu cea a antisemitismului și întărind teoria că se dorește impactarea în mod negativ a imaginii României de către cei care urmăresc interese politice sau deservesc puteri externe, potrivit sursei citate. Rămân o constantă actele de vandalizare, acțiunile de elogiere ale foștilor legionari, persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament și trivializarea memoriei victimelor Holocaustului. Principalele observații din raport (https://bit.ly/3okgIeV ):

• La nivelul autorităților centrale, angajamentul de combatere a acțiunilor extremiste este reconfirmat prin adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și prin introducerea în școli a disciplinei Istoria evreilor și a Holocaustului din România.
• La nivelul structurilor locale însă, a funcționarilor, magistraților și a structurilor cu atribuții de implementare a legilor și măsurilor adoptate de Parlament și Executiv, se constată o cunoaștere precară, o lipsă de conștientizare a problematicii monitorizate și de responsabilitate, fapt care îngreunează punerea în practică a intențiilor clar afirmate de autoritățile centrale. De aceea, în spațiul public din Romȃnia continuă să existe străzi și monumente ale unor persoane condamnate pentru crime de război. Cu excepția unui caz izolat (Consiliul Local Constanța a hotărȃt redenumirea străzii „Mareșal Ion Antonescu”), lista identificată de presă ȋn august 2021 rămȃne neschimbată la momentul redactării raportului.
• La nivelul societății, segmentul cu atitudini şi comportamente extremiste este încurajat de lipsa de reacţie a autorităţilor şi în conjucturi specifice nu ezită să se exprime şi să-şi facă auzite prejudecăţile şi intoleranţa.
• Actele de vandalizare a locurilor cu o simbolistică aparte pentru comunitățile evreiești din România, elogierea memoriei foștilor legionari, a persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament și trivializarea memoriei victimelor Holocaustului rămân o constantă în spațiul public din România.
• Discursul instigator la ură continuă să se manifeste intens în mediul online, pe website-uri, blog-uri, platforme de socializare, valorificând teme prezente pe agenda publică (campania de vaccinare, combaterea antisemitismului, studierea Istoriei evreilor și a Holocaustului în școli, declanșarea războiului în Ucraina), promovând teorii ale conspirațiilor și idei precum „evreii conduc lumea/România”.
• Facebook continuă să fie rețeaua de socializare cea mai populară în România, reprezentând o sursă principală de informare, un canal major de exprimare publică. Platforma și-a îmbunătățit mecanismele de eliminare a conținuturilor care contravin legii sau standardelor comunității. Măsurile luate determină utilizatorii care distribuie conținut antisemit să migreze către alte canale de comunicare online, mult mai permisive, precum Telegram sau VK.