Potrivit asigurătorilor, renunţarea la asigurările de viaţă este determinată de presiunea financiară în creştere, de lipsa de informare şi, în cazul produselor de tip unit-linked, de nevoia de minimizare a pierderilor şi de protecţie a economiilor acumulate.
În aceste condiţii, companiile de asigurări au adoptat strategii a căror miză principală este păstrarea portofoliilor de clienţi.
“Pentru ING Asigurări de Viaţă, retenţia a devenit obiectivul numărul unu şi am făcut toate demersurile necesare pentru a înţelege îndeaproape profilul clienţilor care se gândesc să întrerupă poliţele, cauzele care îi determină pe aceştia să renunţe şi, mai ales, ce putem face noi pentru a-i ajuta", a explicat directorul general al companiei, Cornelia Coman.
Un studiu realizat la nivel naţional de Mercury Research pentru compania ING Asigurări de Viaţă arată că 65% dintre potenţialii clienţi de asigurări de viaţă sunt preocupaţi de situaţia financiară actuală, în timp ce 18% cred că nu vor mai putea economisi/investi la fel de mult ca în anii precedenţi.
"Totalul răscumpărărilor din primul semestru, de 157 milioane de lei, anunţat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, mi se pare semnificativ. Asta în condiţiile în care rezilierile noastre sunt cu mult sub 3% din portofoliul total al AIG Life şi reprezintă a şasea parte din cât a anunţat Comisia", a arătat directorul general al companiei, Theodor Alexandrescu.
Pe de altă parte, Cornelia Coman a precizat că, în cel de-al doilea trimestru din 2009, cererile de reziliere şi-au redus ritmul la 1% din totalul contractelor în vigoare, faţă de 2%, în primele trei luni ale anului.
Pentru a reduce cât mai mult rata rezilierilor, companiile care vând asigurări de viaţă propun clienţilor, în cazul contractelor tradiţionale, întreruperea plăţii primelor pentru o perioadă determinată sau transformarea poliţei într-un contract liber de plata primelor, ceea ce înseamnă că suma asigurată este ajustată la valoarea din acel moment a contului. În cazul produselor cu componentă investiţională (unit-linked), clienţii pot opta fie pentru transformarea contractului într-unul liber de plata primelor, fie pentru reducerea primei asigurate sau schimbarea frecvenţei de plată.
Deficitul de protecţie în cazul României, adică potenţialul maxim al pieţei de asigurări de viaţă, se ridica anul trecut la 97 mld. euro, dublu faţă de anul 2006, când acesta era estimat la 43 mld. euro, potrivit unor studii realizate de ING Asigurări de Viaţă.
Calculele companiei, care au pornit de la un venit net anual de 16.000 de lei pentru fiecare angajat, relevă că deficitul de protecţie este de 48.000 lei pentru fiecare persoană activă.
Deficitul de protecţie exprimă diferenţa între resursele financiare necesare şi cele disponibile, la un moment dat, pentru ca standardul de viaţă al unei familii să se menţină, în cazul decesului persoanei cu venitul cel mai mare din
familie.
Trei motive pentru care se renunţă la asigurările de viaţă
- Nevoia de a proteja sumele acumulate şi minimizarea pierderilor, în mod special pentru contractele cu componentă de investiţie
- Scăderea venitului disponibil sau apariţia unor cheltuieli neaşteptate
- Lipsa de informare/educare
Ce se poate face înainte de rezilierea poliţei
- La poliţele unit-linked se poate opta pentru un contract liber de plata primelor. Pentru răscumpărarea parţială, se pot reduce primele sau se poate schimba frecvenţa de plată a acestora
- La contractele tradiţionale se poate întrerupe, pentru o perioadă determinată, plata primelor sau se poate alege transformarea poliţei în contract liber de plata primelor
