De altfel, potrivit datelor culese de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Metro Cash&Carry are cele mai multe dosare in care este somata de catre furnizori la plata facturilor. Carrefour Romania si Mega Image Romania sunt si ele companii debitoare, in cadrul unor dosare de somatie de plata. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost solutionate, in cazul Carrefour fiind chiar respins, insa nu pot ascunde o stare de fapt, si anume ca producatorii si furnizorii sunt din ce in ce mai nemultumiti ca nu-si primesc banii la timp.
In urma unei intalniri mediate de Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), producatorii, procesatorii si retailerii au fost de acord cu infiintarea unui Cod de Bune Practici, care sa reprezinte baza de lucru intre cele doua tabere. Astfel, Guvernul a decis, pe 26 martie, infiintarea unui grup de lucru pentru elaborarea acestui cod privind relatiile dintre furnizori si hipermarketuri. Din grupul de lucru fac parte reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, ai Ministerului Agriculturii si ai Ministerului IMM-urilor.
Acuzatiile punctuale ale producatorilor fac referire la taxele impuse de retaileri, care genereaza cresterea preturilor si scad profitabilitatea furnizorilor, la monopolul din comert pe care marile retele incep sa il detina prin dezvoltarea excesiva, care duce la falimentarea magazinelor de cartier. Aceasta extindere, sustin producatorii, confera o putere excesiva in negociere, ducand la falimentarea magazinelor de cartier.
Solutii propuse
In urma discutiilor purtate, producatorii din industria alimentara vor ca o parte dintre prevederile Codului de Bune Practici, cum ar fi definitia pretului de achizitie, sa aiba caracter de lege, prin emiterea de catre Guvern a unei Hotarari in acest sens.
"I-am cerut consilierului premierului Tariceanu, prezent la intalnire, sa ii transmita primului-ministru ca este momentul sa fie emisa o Hotarare de Guvern prin care anumite prevederi din cod sa aiba caracter de lege. Vrem ca aceasta Hotarare de Guvern sa cuprinda definitia pretului de achizitie si sa interzica vanzarea sub acesta. Daca s-ar emite aceasta lege, ar fi o premiera in Europa", a declarat presedintele Romaliamenta, Sorin Minea, dupa intalnirea dintre reprezentantii retailerilor si cei ai producatorilor din industria alimentara, care a avut loc la sediul MADR.
Potrivit acestuia, reprezentantii producatorilor au cazut de acord, in principiu, cu cei ai retailerilor asupra continutului Codului de Bune Practici, dar nu au stabilit inca definitia pretului de achizitie.
"La urmatoarea intalnire, din 24 iunie, speram sa stabilim definitia pretului de achizitie, astfel incat codul sa fie semnat pe 30 iunie. Pana acum, am obtinut ca taxele percepute de retaileri, cum ar fi taxa de raft, sa nu mai fie obligatorii. In plus, fata de discutiile de pana acum, am mai introdus o noutate, adica acordarea unui bonus pentru atingerea unui target de vanzari. Nu este un discount acordat la inceput, ci o premiere in functie de vanzari. De asemenea, am stabilit ca penalitatile prevazute pentru producatorii care nu respecta anumite prevederi din contract sa fie valabile si pentru retailerii care nu fac platile la timp", a mai spus Minea.
Potrivit proiectului Codului de Bune Practici, exista cinci capitole care stabilesc anumite conditii in relatia producator-retailer, respectiv negocierile comerciale, preturile si conditiile de plata, promotii, compensari si litigii. Astfel, semnatarii codului convin asupra existentei unui contract-cadru, care va respecta legislatia in vigoare si clauzele din cod.
"Retailerul nu poate scoate de la vanzare un produs al furnizorului, fara un temei just si cu o notificare prealabila scrisa. Delistarea produselor unui distribuitor care comercializeaza, printr-un retail, peste 30% din cifra sa de afaceri se va face in etape. Retailerul nu va delista produsele distribuitorului, produse marca producator, pe motivul promovarii produselor din aceeasi gama, marca proprie a retailerului", se precizeaza in proiectul de cod.
In ceea ce priveste eliminarea anumitor taxe, in proiectul de cod se mentioneaza ca distribuitorul nu poate fi obligat, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului. De asemenea, distribuitorul nu poate fi obligat sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin, la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, amenajari si renovari.
"Este interzis ca retailerul sa ii ceara distribuitorului cel mai bun pret de pe piata sau sa il conditioneze pe acesta sa nu vanda si altor comercianti la acelasi pret final, sau mai mic, la care vinde si retailerului (...). In pretul de achizitie se includ tarifele serviciilor prestate de retailer", se precizeaza in proiect.
De asemenea, daca retailerul solicita o plata distribuitorului pentru promovarea unui produs, retailerul va desfasura respectiva promotie numai dupa primirea acordului scris din partea distribuitorului.
Mai mult, baza de calcul a discounturilor si a oricaror alte taxe sau servicii va fi definita in termeni clari si cuprinsa in contract. Dincolo de obligatii, retailerii primesc prin acest cod si dreptul de a refuza receptia marfii, in conditiile in care aceasta nu indeplineste standardele de calitate, nu respecta cantitatile prevazute in contract sau nu respecta standardele legate de ambalare si de etichetare. Potrivit proiectului de cod, retailerul si producatorul vor apela la medierea intre parti, pentru a rezolva orice litigiu care va rezulta din nerespectarea codului.
Litigii retaileri-furnizori
Debitor inregistrare obiect creditor
