România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, dar reacțiile de la vârful statului arată că verdictul S&P nu înseamnă sfârșitul problemelor. Președintele Nicușor Dan spune că menținerea ratingului este rezultatul efortului întregii societăți și al disciplinei financiare, dar avertizează că direcția trebuie păstrată „dincolo de mizele politice”. Premierul interimar Ilie Bolojan merge și mai departe: dacă blocajul politic se prelungește, România ar putea avea dificultăți în a-i convinge pe finanțatori că rămâne un debitor credibil.
S&P a reconfirmat vineri seară ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. România rămâne astfel în categoria investment grade, dar la ultima treaptă înainte de nivelul speculativ.
Nicușor Dan: „Nu este însă un moment de relaxare”
Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă la decizia agenției și a legat menținerea ratingului de rezultatele obținute prin măsurile de disciplină financiară.
„Decizia agenției Standard & Poor’s de a menține ratingul de țară confirmă că România este un partener de încredere pentru investiții, iar economia noastră dă semnale de stabilitate. Acest rezultat este meritul întregii societăți și al politicilor de disciplină financiară”, a transmis șeful statului.
Nicușor Dan a avertizat însă că verdictul favorabil nu trebuie interpretat drept un motiv pentru relaxare.
„Păstrarea acestei direcții depinde de responsabilitatea noastră de a pune stabilitatea economică și dezvoltarea pe primul loc, dincolo de mizele politice”, a adăugat președintele.
Mesajul vine într-un moment în care România încă nu are un guvern cu mandat deplin, după respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan.
Bolojan: „Va fi imposibil să mai convingem finanțatorii”
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, la rândul său, că menținerea ratingului a fost posibilă prin rezultatele obținute, respectarea angajamentelor și continuarea măsurilor de ajustare.
Dar avertismentul său vizează direct blocajul politic.
„Dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili”, a transmis Bolojan. El susține că viitorul guvern trebuie să continue aceeași direcție, să evite risipa și să cheltuiască doar în limita resurselor disponibile.
Bolojan a reiterat și necesitatea instalării cât mai rapide a unui guvern stabil, dar cu condiția ca acesta să mențină politica fiscală actuală și să nu schimbe traiectoria de ajustare.
S&P: România a trecut testul, dar riscurile rămân
S&P a menținut perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că agenția vede în continuare riscuri importante pentru capacitatea României de a continua consolidarea fiscală și de a reduce dezechilibrele externe.
Agenția arată că, în pofida lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală din 2026 a rămas pe traiectoria prevăzută. Totodată, peste 90% din alocările PNRR au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative adoptate pentru deblocarea fondurilor.
S&P consideră însă că riscurile privind implementarea consolidării fiscale în 2027 și 2028 rămân ridicate. Agenția avertizează și asupra vulnerabilității României la schimbările de încredere ale investitorilor, pe fondul necesarului important de finanțare externă și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți.
Ratingul poate fi retrogradat dacă blocajul continuă
În scenariul pesimist, S&P spune explicit că ar putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului va împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028.
Agenția avertizează că eșecul unei traiectorii credibile de politică fiscală și economică ar putea duce la deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
În schimb, perspectiva negativă ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele bugetare și externe se reduc și dacă România prezintă un plan de politici credibil pe termen mediu, susținut de un consens politic suficient de larg.
750 de milioane de euro, în joc
Raportul S&P atrage atenția și asupra costului blocajului legislativ. Agenția estimează că România pierde 750 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public.
În același timp, S&P subliniază că lipsa unui cadru durabil pentru cheltuielile salariale ale statului menține presiunea asupra finanțelor publice. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din cheltuielile statului în 2025, potrivit agenției.
România primește timp. Nu și un cec în alb
Decizia S&P oferă României un răgaz important: țara rămâne în zona investment grade și evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”. Dar perspectiva negativă arată că agenția nu consideră riscurile depășite.
De aici și mesajele aproape identice transmise de Nicușor Dan și Ilie Bolojan: ceea ce contează acum nu este doar faptul că România a trecut de evaluarea din octombrie, ci dacă poate continua aceeași politică fiscală după instalarea unui nou guvern.
S&P estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 6,25% din PIB și consideră că ajustarea trebuie să continue în anii următori. Agenția vede, de asemenea, o economie în contracție cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate și al scăderii salariilor reale.
Pentru moment, România a evitat „junk”. Următorul test nu mai este însă ratingul din această seară, ci capacitatea politică de a păstra direcția care a făcut posibilă menținerea lui.
