Luni, Executivul a aprobat proiectul de rectificare bugetară, iar premierul Marcel Ciolacu a subliniat că o proporție semnificativă, de 84%, din deficitul bugetar este direcționată către investiții.
Această alocare subliniază angajamentul Guvernului de a susține proiectele majore de infrastructură și dezvoltare, considerând că investițiile reprezintă un factor esențial pentru creșterea economică pe termen lung.
Astăzi aprobăm o rectificare bugetară pozitivă, prin care alocăm resurse financiare suplimentare pentru toate proiectele majore de investiții ale statului. După primele opt luni ale anului, bugetul a înregistrat venituri suplimentare, pe care le direcționăm pentru dezvoltarea României, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că 84% din deficitul bugetar este alocat pentru investiții. „Suntem lideri în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre deficit și investiții. Evident, un nivel record de investiții duce și la creșterea deficitului, care ajunge la 6,9% din PIB. Cu toate acestea, este un deficit sustenabil, având în vedere că 85% din banii cheltuiți sunt direcționați către infrastructura rutieră, spitale, unități de învățământ și rețele de gaze, apă și alte proiecte de interes public”, a adăugat premierul.
Marcel Ciolacu spune că rectificarea bugetară adoptată este inspirată de statele puternice
Premierul a subliniat că rectificarea bugetară adoptă un „model de dezvoltare utilizat de statele europene puternice, precum Germania, Italia, Franța sau Spania”. Aceste țări au investit masiv în infrastructură și dezvoltare, ceea ce le-a permis să devină motoarele economice ale Europei.
„România are acum maturitatea politică necesară pentru a lua asemenea decizii importante. Nu mă tem deloc de acest lucru, pentru că sustenabilitatea nu înseamnă doar limitarea consumului, ci și implementarea unui plan solid de investiții”, a spus oficialul.
Premierul a evidențiat că investițiile generează multiplicări în economie. „Fiecare euro investit aduce înapoi statului între 6 și 8 euro. De exemplu, ministrul Sorin Grindeanu primește banii, plătește companiile care finalizează autostrăzile așteptate de români de decenii.
Aceste companii angajează mii de oameni și fac comenzi la sute de furnizori, ceea ce înseamnă zeci de mii de locuri de muncă. În câteva luni, prin taxe și impozite, banii investiți revin la bugetul de stat cu un plus”, a explicat Ciolacu.
„Trebuie să avem curaj și să avansăm, fără a ne lăsa influențați de cei care, pe când ocupau funcții de premier, au lăsat un deficit de 9,2%, dar cu investiții de doar 1,7% din PIB. Acum, consumul este foarte strict controlat, iar menținerea acestei limitări este esențială”, a adăugat el.
Premierul a mai spus că următorul pas este adoptarea rapidă a Planului Național de Reindustrializare, care a fost deja aprobat de coaliție. „Am fost recent la Oradea și Cluj și am constatat un interes imens din partea mediului privat pentru acest plan. De aceea, este esențial să finalizăm ultimele ajustări și să îl trecem prin Guvern cât mai repede, pentru a sprijini dezvoltarea economică a țării.”
Cum s-au distribuit fondurile în urma rectificării bugetare:
- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +14,1 miliarde lei;
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +5,48 miliarde lei;
- Ministerul Sănătății: +3,89 miliarde lei;
- Ministerul Educației: +4,6 miliarde lei;
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1,63 miliarde lei;
- Ministerul Afacerilor Interne: +3,68 miliarde lei;
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +3,34 miliarde lei;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2 miliarde lei;
- Înalta Curte de Casație și Justiție: +424,6 milioane lei;
- Ministerul Justiției: +313,6 milioane lei;
- Ministerul Energiei: +1,28 miliarde lei;
- Secretariatul de Stat pentru Culte: +208 milioane lei;
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +97,6 milioane lei;
- Ministerul Public: +91,3 milioane lei;
- Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane lei;
- Serviciul de Informații Externe: +80,5 milioane lei;
- Serviciul Român de Informații: +58,8 milioane lei;
- Serviciul de Protecție și Pază: +53,5 milioane lei;
- Societatea Română de Televiziune: +40 milioane lei.
Instituțiile care au avut reduceri bugetare:
- Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane lei;
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: -120 milioane lei;
- Senatul României: -67,8 milioane lei;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -58,3 milioane lei;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -54,6 milioane lei;
- Camera Deputaților: -51,9 milioane lei;
- Autoritatea Electorală Permanentă: -42,9 milioane lei;
- Curtea de Conturi: -25,6 milioane lei;
- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -19 milioane lei.
