Desi au avut un ton relativ bland, primele rapoarte de tara pentru Romania si Bulgaria de dupa aderare sunt stanjenitoare pentru Sofia si Bucuresti. Rapoartele se concentreaza pe problemele din sistemele administrative si juridice ale celor doua tari, cu examinari sumare ale altor domenii, cum ar fi fondurile pentru agricultura, aspecte sanitar-veterinare sau siguranta alimentelor (plus siguranta aviatiei, pentru Bulgaria).
In Bulgaria s-a observat o lipsa de succes izbitoare in lupta cu crima organizata. In Romania, contextul politic devine tot mai putin favorabil consolidarii reformei justitiei si eliminarii coruptiei la nivel inalt, din cauza unei oligarhii de politicieni si interese economice care ofera favoruri reciproce si lucreaza impotriva reformei. Rapoartele examineaza progresele inregistrate pe cele sase obiective trasate pentru Romania si Bulgaria. Desi s-au facut mici progrese, problemele persista.
Critici. Mai multa severitate data viitoare? Comisia a criticat dur Bulgaria si Romania pentru esecurile in reformarea justitiei si in eliminarea coruptiei (pentru Bulgaria, si a crimei organizate), dar s-a oprit brusc, fara a impune sanc- tiuni, lasand optiunea deschisa pentru urmatoarea revizie. Pentru a aborda problemele subliniate in rapoarte, Comisia sfatuieste autorita- tile ambelor state sa pregateasca planuri de actiune punctuale, pana in octombrie, care sa arate cum vor fi indeplinite obiectivele. In lumina acestor planuri, Comisia va actualiza ultimul raport la inceputul anului 2008. Bulgaria si Romania sunt obligate sa informeze Comisia asupra evolutiilor ulterioare, pana la 31 martie, furnizand informatii pentru urmatoarele rapoarte detaliate despre mecanismul de cooperare si verificare de la jumatatea lui 2008.
Problemele Bulgariei. Comisia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la lipsa "implementarii hotarate" a legislatiei, programelor si planurilor stabilite.
Justitie. Au fost aduse Constitutiei amendamente care sa asigure independenta justitiei, dar inspectoratul juridic independent nu a fost creat inca.
Coruptie. A fost adoptat un program de lupta impotriva coruptiei, dar Comisia a gasit "prea putine dovezi" cu privire la urmariri penale riguroase si sistematice ale unor oficiali de nivel inalt. Acestia sunt suspectati ca ar fi comis acte grave de coruptie.
Mafia. Se presupune ca Bulgaria aplica un plan actualizat de lupta impotriva crimei organizate; autoritatile spun ca exista o tendinta stabila de scadere a numarului crimelor impotriva persoanei. Cu toate acestea, Comisia reproseaza faptul ca datele statistice oferite de partea bulgara nu separa crimele domestice de criminalitatea generala si crima organizata, in special la capitolul asasinatelor la comanda.
Politica la Sofia. Contextul politic bulgar a fost nefavorabil initierii reformei justitiei, eliminarii coruptiei de nivel inalt si crimei organizate.
Problemele Romaniei. Cea mai mare sursa de ingrijorare este legata de justitie.
Judecatorii. Raportul afirma fatis ca multi judecatori nu inteleg rolul pe care il au in combaterea coruptiei. Multi judecatori par a fi pregatiti sa dea sentinte usoare pentru cei gasiti vinovati de acte de coruptie sau sa amane cazurile pentru perioade lungi.
CSM. Si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a administrat sistemul de justitie de cand executivul a renuntat la prerogativa in 2003 prin revizuirea Constitutiei, este o sursa de ingrijorare. Raportul exprima o preocupare fata de responsabilitatea si standardele morale, atat ale CSM, ca institutie, cat si ale membrilor acestuia.
ANI. Raportul elogiaza crearea Agentiei Nationale pentru Integritate, dupa 18 luni de piedici din partea Parlamentului, care va monitoriza sursele averilor demnitarilor alesi si numiti.
Desi multi reformatori ai justitiei o vad ca pe o pala versiune a ceea ce s-a dorit initial, Uniunea Europeana a decis sa nu judece noua institutie pana cand performanta acesteia nu devine mai clara.
Politica de la Bucuresti. Presedintele Traian Basescu, principalul sustinator al schimbarii, ramane izolat in ciuda victoriei clare la referendumul de pe 19 mai, organizat de opozantii sai din Parlament pentru a-l alunga de la Cotroceni. O coalitie antiprezidentiala domina scena politica, desfasurandu-si fortele parlamentare majoritare impotriva eforturilor de reducere a privilegiilor elitei politice.
Pesimism. Arhitectul multor reforme ale justitiei care au permis Romaniei sa adere la Uniunea Europeana in 2007, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, este pesimista in ceea ce priveste viitorul. Ea este convinsa ca CSM nu va continua reforma si ca clasa politica va refuza ca averea sa ii fie monitorizata.
Concluzii
Activarea clauzei de salvgardare, care ar impiedica deciziile tribunalelor sa fie recunoscute oriunde in UE, nu este vazuta ca o piedica serioasa. Desi rapoartele Comisiei sunt relativ blande in criticile aduse, ele sunt totusi utile fortelor proreforma. Daca vor avea loc schimbari semnificative sau nu, depinde, in mare parte, de conditiile interne ale celor doua tari.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
