"Aceste raporturi sunt marcate de amintiri dureroase de o parte şi de cealalată, care nu se estompează aşa uşor", spune Maria Lipman, expertă la Centrul Carnegie din Moscova.
Societatea rusă nu a făcut "munca memoriei" în privinţa trecutului sovietic, spune Denis Volkov, sociolog la centrul Levada. Acest lucru explică faptul că Rusia respinge orice altă interpretare decât a sa cu privire la Al Doilea Război Mondial sau refuză să ancheteze masacrarea ofiţerilor polonezi la Katyn în 1940 la ordinul lui Stalin.
Aceste lucruri marchează încă relaţiile bilaterale şi otrăvesc apropierea Moscovei de UE. Negocieri importante între Rusia şi UE în vederea unui acord de parteneriat au fost astfel blocate timp de doi ani din cauza unui veto rus asupra produselor poloneze din carne.
Noile alegeri geopolitice, ca aderarea ţărilor din Europa de Est la NATO şi dorinţa Poloniei şi Cehiei de a găzdui elemente ale scutului american antirachetă exasperează Moscova, care vede aici mâna Statelor Unite.
Polonia şi statele baltice sunt de asemenea în prima linie în opoziţia faţă de Nord Stream, proiect de gazoduct menit să lege Rusia şi Germania prin Marea Baltică, văzându-l un mijloc pentru Moscova de a le ocoli. Aceste ţări susţin cu vehemenţă regimurile prooccidentale din Ucraina şi Georgia, pe care Moscova le consideră ca făcând parte din sfera sa de influenţă.
"Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi ai URSS, spunând că dacă ei nu mai depind de noi, atunci depind de alţii' ", explică Volkov.
Această ostilitate cu privire la "trădătorii" în solda Washingtonlui este vehiculată şi de televiziunile ruseşti, controlate de stat, şi este împărtăşită de populaţie, obişnuită cu clişeele antiamericane, adaugă el.
Vladimir Kumatcev, expert la Academia rusă de ştiinţe, apără această viziune asupra lumii. "Pentru a fi utilă SUA, Noua Europă intră în confruntare cu Rusia", spune el. "Washingtonul nu vrea să vadă că Rusia se apropie de UE, pentru că acest lucru ar face Europa mai independentă de America", subliniază el.
"Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia sabotează proiecte energetice, sunt împotriva intrării afacerilor ruse în ţările lor în detrimentul societăţilor pe care ruşii le-ar fi putut salva", spune expertul.
Cu privire la statele mai degrabă prietene, ca Bulgaria sau Serbia, nu trebuie să ne facem iluzii, spun analiştii, care explică intensificarea contactelor prin interesul reciproc în domeniul energetic.
Războiul din Georgia a arătat că "Rusia nu are aliaţi" în Europa, spune Maria Lipman. Chiar şi Belarus, fosta republică sovietică cea mai apropiată de Rusia, nu a recunoscut după Moscova independenţa teritoriilor separatiste georgiene, subliniază ea.
Societatea rusă nu a făcut "munca memoriei" în privinţa trecutului sovietic, spune Denis Volkov, sociolog la centrul Levada. Acest lucru explică faptul că Rusia respinge orice altă interpretare decât a sa cu privire la Al Doilea Război Mondial sau refuză să ancheteze masacrarea ofiţerilor polonezi la Katyn în 1940 la ordinul lui Stalin.
Aceste lucruri marchează încă relaţiile bilaterale şi otrăvesc apropierea Moscovei de UE. Negocieri importante între Rusia şi UE în vederea unui acord de parteneriat au fost astfel blocate timp de doi ani din cauza unui veto rus asupra produselor poloneze din carne.
Noile alegeri geopolitice, ca aderarea ţărilor din Europa de Est la NATO şi dorinţa Poloniei şi Cehiei de a găzdui elemente ale scutului american antirachetă exasperează Moscova, care vede aici mâna Statelor Unite.
Polonia şi statele baltice sunt de asemenea în prima linie în opoziţia faţă de Nord Stream, proiect de gazoduct menit să lege Rusia şi Germania prin Marea Baltică, văzându-l un mijloc pentru Moscova de a le ocoli. Aceste ţări susţin cu vehemenţă regimurile prooccidentale din Ucraina şi Georgia, pe care Moscova le consideră ca făcând parte din sfera sa de influenţă.
"Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi ai URSS, spunând că dacă ei nu mai depind de noi, atunci depind de alţii' ", explică Volkov.
Această ostilitate cu privire la "trădătorii" în solda Washingtonlui este vehiculată şi de televiziunile ruseşti, controlate de stat, şi este împărtăşită de populaţie, obişnuită cu clişeele antiamericane, adaugă el.
Vladimir Kumatcev, expert la Academia rusă de ştiinţe, apără această viziune asupra lumii. "Pentru a fi utilă SUA, Noua Europă intră în confruntare cu Rusia", spune el. "Washingtonul nu vrea să vadă că Rusia se apropie de UE, pentru că acest lucru ar face Europa mai independentă de America", subliniază el.
"Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia sabotează proiecte energetice, sunt împotriva intrării afacerilor ruse în ţările lor în detrimentul societăţilor pe care ruşii le-ar fi putut salva", spune expertul.
Cu privire la statele mai degrabă prietene, ca Bulgaria sau Serbia, nu trebuie să ne facem iluzii, spun analiştii, care explică intensificarea contactelor prin interesul reciproc în domeniul energetic.
Războiul din Georgia a arătat că "Rusia nu are aliaţi" în Europa, spune Maria Lipman. Chiar şi Belarus, fosta republică sovietică cea mai apropiată de Rusia, nu a recunoscut după Moscova independenţa teritoriilor separatiste georgiene, subliniază ea.
