Republica Moldova devine țară cooperantă în Agenția Europeană de Mediu și în rețeaua Eionet, într-o decizie care marchează un nou pas concret în integrarea sa europeană prin structuri operaționale ale Uniunii. Prin această extindere, Moldova intră într-un cadru de cooperare care vizează datele de mediu, evaluările comune și consolidarea capacității administrative, într-un moment în care presiunile de mediu și cele geopolitice se suprapun tot mai clar în regiune.

Pe scurt

1. Republica Moldova a fost acceptată ca țară cooperantă în Agenția Europeană de Mediu și rețeaua Eionet.
2. Decizia a fost aprobată formal de Consiliul de administrație al EEA.
3. Moldova devine a șaptea țară cooperantă din rețea, care cuprinde acum 32 de state membre și 7 țări cooperante.
4. Cooperarea va începe cu o fază de integrare și diagnoză instituțională în perioada 2026–2028.
5. Statutul sprijină alinierea Republicii Moldova la acquis-ul de mediu al UE și face parte din parcursul său de integrare europeană.

Agenția Europeană de Mediu și rețeaua sa de informații și observații de mediu, Eionet, au anunțat acceptarea Republicii Moldova ca țară cooperantă, după aprobarea formală a deciziei de către Consiliul de administrație al organizației. Prin această decizie, Moldova devine a șaptea țară cooperantă a EEA, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo. Extinderea rețelei aduce EEA la un total de 39 de țări, dintre care 32 sunt state membre și 7 au statut de cooperare. În structura actuală a Eionet, cele 32 de state membre includ cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia. Dimensiunea politică a anunțului este explicită. Comisarul european pentru mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat că „cooperarea Moldovei cu Agenția Europeană de Mediu marchează un moment important în parcursul său de integrare europeană”. Oficialul european a adăugat că aceasta este „un pas concret atât pentru Moldova, cât și pentru Uniunea Europeană, pe măsură ce ne consolidăm cooperarea și angajamentul comun pentru un mediu sănătos și sustenabil care ne poate întări pregătirea, securitatea și reziliența”. Din perspectiva Chișinăului, noul statut este prezentat ca un instrument tehnic și instituțional pentru accelerarea alinierii la standardele europene. Ministrul mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, a declarat că „Republica Moldova salută această nouă etapă de cooperare cu Agenția Europeană de Mediu și rețeaua sa Eionet”. El a subliniat că aderarea la această comunitate de parteneri „ne consolidează capacitatea de a dezvolta politici de mediu bazate pe dovezi, de a îmbunătăți sistemele de date de mediu și de a alinia practicile noastre la standardele europene”. Mesajul Chișinăului insistă asupra reformelor instituționale și asupra valorii datelor comparabile. Potrivit ministrului, „într-un moment în care Moldova avansează reforme importante ale instituțiilor sale de mediu, inclusiv consolidarea Agenției de Mediu, experiența și expertiza EEA și a rețelei Eionet vor fi inestimabile”. El a adăugat că „accesul la date de mediu fiabile și comparabile ne va permite să înțelegem mai bine provocările de mediu și să concepem politici publice eficiente”, iar această cooperare „va sprijini eforturile noastre de a moderniza guvernanța de mediu, de a îmbunătăți calitatea datelor și transparența și de a accelera alinierea noastră la acquis-ul de mediu al UE, ca parte a parcursului european al Moldovei”. Și conducerea Agenției Europene de Mediu a legat direct decizia de caracterul transfrontalier al riscurilor de mediu. Directorul executiv al EEA, Leena Ylä-Mononen, a declarat că „suntem foarte bucuroși să anunțăm că Republica Moldova se alătură Agenției Europene de Mediu ca țară cooperantă și devine parte a rețelei noastre”. Ea a insistat că „provocările de mediu nu cunosc granițe și cooperarea este esențială pentru a le aborda eficient”. Potrivit acesteia, incidentul de poluare cu petrol de pe râul Nistru este „o mărturie nu doar a provocărilor comune cu care ne confruntăm, inclusiv a celor cauzate de război, ci și a soluțiilor pe care le putem dezvolta împreună”. Referirea la Nistru conferă anunțului o încărcătură regională și geopolitică suplimentară. Potrivit informațiilor prezentate, o deversare de petrol cauzată de un atac rus asupra unui complex hidroelectric ucrainean situat pe râul Nistru, în apropierea frontierei cu Republica Moldova, afectează în prezent întregul bazin hidrografic, inclusiv teritoriul moldovean. În acest context, Moldova a declarat stare de alertă de mediu, iar delegația sa nu a putut participa la reuniunea consiliului de administrație al EEA, momentul fiind marcat prin mesajele oficiale transmise de reprezentanții europeni și moldoveni. Președintele Consiliului de administrație al EEA, André Weidenhaupt, a descris extinderea rețelei și în termeni instituționali, declarând: „în numele tuturor celorlalte 38 de țări, salut Moldova ca a 39-a țară din familia noastră Eionet”. El a adăugat că „Eionet conectează oameni și expertiză din întreaga Europă, facilitând nu doar fluxurile de date, ci și schimbul de cunoștințe, permițându-ne să ne atingem ambițiile comune pentru o Europă mai sustenabilă”. Practic, cooperarea dintre EEA și Republica Moldova va începe cu o etapă dedicată de integrare și diagnoză instituțională în perioada 2026–2028. Obiectivele acestei faze sunt susținerea Moldovei în construirea bazelor instituționale și tehnice pentru integrarea graduală în Eionet, stabilirea unei foi de parcurs clare pentru raportarea datelor de mediu către EEA în paralel cu apropierea de acquis-ul de mediu al Uniunii și facilitarea participării progresive a Moldovei la sistemele, rețelele și platformele de cunoaștere ale agenției. Cooperarea este sprijinită financiar de Uniunea Europeană prin programele sale de cooperare externă. Decizia este prezentată și ca parte a integrării europene mai largi a Republicii Moldova. Textul reamintește că această orientare a fost reafirmată la cel mai înalt nivel politic în declarația comună adoptată după primul summit UE–Republica Moldova din iulie 2025, care face referire explicită la participarea Moldovei în agenții selectate ale UE, inclusiv EEA. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul oficial de țară candidată în iunie 2022 și a deschis negocierile de aderare în iunie 2024. Statutul de țară cooperantă în EEA nu echivalează cu aderarea la Uniunea Europeană, dar reprezintă un instrument de integrare sectorială care aduce Republica Moldova în mecanismele europene de colectare a datelor, evaluare și coordonare în domeniul mediului. În termeni practici, aceasta înseamnă participare treptată la fluxurile de informații și la standardele de lucru care stau la baza politicilor de mediu ale Uniunii. Decizia are o semnificație politică mai largă deoarece arată modul în care Bruxellesul avansează integrarea Moldovei și prin structuri tehnice și agenții europene, nu doar prin negocierile de aderare propriu-zise. În actualul context regional, în care războiul din Ucraina produce efecte directe și asupra securității de mediu, cooperarea în acest domeniu devine parte a unei agende mai ample care leagă mediul, reziliența instituțională și apropierea de Uniunea Europeană.