Începutul anului 2012 a adus cu el prima ninsoare mai serioasă. Pe 6 ianuarie, meteorologii au emis o informare că la munte, în sud-estul Transilvaniei şi în Moldova va ninge viscolit, iar în sud şi sud – estul ţării va ploua.

 

Adevăratele probleme în România au început însă pe 25 ianuarie. Meteorologii au emis cu o zi înainte prima avertizare Cod Galben de ninsori şi viscol din acest an. Vizate au fost 30 de judeţe din sudul şi estul ţării şi din zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali dar şi Capitală. Iar peste această avertizare, meteorologii au suprapus un Cod Portocaliu de ninsori şi viscol pentru Capitală şi 17 judeţe din estul şi sudul ţării. Au urmat 39 de ore de coşmar pentru România.

 

În acest punct al situației s-a pus problema că iarna lui 2012 arată ca cea mai grea iarnă din istoria României. În 1954 zăpada a atins 5 metri înălțime. Acum, în 2012, primul care a făcut trimitere la „Marele Viscol” a fost chiar ministrul de interne, Traian Igaș: „Da, s-a anticipat că vor fi nămeți ca în 1954!. (...) Încercăm să ne pregătim pentru zilele care vor urma. Au fost alocate 10 miliarde de lei vechi din fondurile de rezervă pentru cheltuieli de benzină, motorină, apă și ce mai este necesar.”

 

După Sărbătorile de Paşte, ieșită din coșmarul alb, România a dat peste altă problemă: ploile abundente și inundaţiile. Pe 24 aprilie meteorologii au emis primul Cod Galben de furtună pentru aproape toată ţara, excepţie făcând judeţele: Timiş, Arad, Bihor, Sălaj şi Satu Mare.

 

Luna iunie nu a însemnat ploi şi inundaţii pentru toată România. În jumătate de ţară a început canicula. Mai mult, după prima jumătate a lui iunie meteorologii au emis un cod portocaliu pentru regiunile din vestul, sudul şi estul ţării. Temperaturile au ajuns, izolat, şi la 38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală a depăşit pragul critic de 80 pe arii extinse.

 

După un an în care, din punct de vedere meteorologic am avut de toate: nămeți cât casa, drumuri blocate, ploi și inundații, caniculă și secetă, se trage linie. Zăpezile au provocat pierderi la export. Asociația Națională a Importatorilor şi Exportatorilor din România susține că, în cele 3 luni și jumătate, în care transportul feroviar, rutier, naval și cel aerian a fost paralizat de ninsorile abundente, economia țării a avut pierderi de, 100 de milioane de euro, pe zi. Așadar, la începutul lui 2012, exporturile au scăzut cu 9,6%, iar importurile cu 42 de procente. Asta și din cauză că relațiile economice cu celelalte state europene au fost îngreunate de zăpadă. Seceta a afectat peste 3,7 milioane de hectare de teren din totalul de 10 milioane de hectare de teren arabil. Iar asta înseamnă în jur de 40%.

 

Din suprafețele însămânțate cu grâu în toamna lui 2011, seceta a distrus cam 30%, în timp ce din culturile de primăvara paguba depășește 32 de procente. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate la porumb, aproape 82% din suprafața însămânțată și la floarea soarelui, peste 45 de procente. Despăgubirea fermierilor afectați de secetă a presupus o cheltuială pentru Ministerul Agriculturi, cel puțin la nivel declarativ, de 50 de milioane de euro. Bani, pe care insituția, la finalul lunii august, nu îi avea. Un calcul simplu realizat tot de la ministerul Agriculturii arata că fiecare fermier „lovit” de secetă, ar fi urmat să primească o despăgubire de 100 de lei la hectar pentru o suprafață de maximul 10 hectare.