Revista presei economice internaţionale, 12 martie 2008

„FED-ul sporeşte lichiditatea cu 200 de miliarde”, titrează Financial Times. Titlurile bursiere au urcat şi bondurile au scăzut în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de ieri, după ce Rezerva Federală a trecut la mişcarea radicală menită să îmbunătăţească lichiditatea pe pieţele financiare. Eforturile americanilor au fost susţinute şi de alte bănci centrale. FED-ul a anunţat că va acorda dealerilor primari din piaţa de bonduri împrumuturi de 200 de miliarde de dolari în titluri de trezorerie şi că este pregătită să accepte drept garanţie titluri garantate ipotecar de rating triplu A. Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Elveţiei au mai anunţat de asemenea că vor mări volumul swapului monetar instaurat în luna decembrie, cu 50%. Cele două bănci centrale europene vor scoate la licitaţie dolarii puşi la dispoziţie, sub formă de împrumuturi cu scadenţa la o lună. Banca Centrală a Canadei şi Banca Angliei au anunţat la rândul lor că îşi vor intensifica eforturile de susţinere a lichidităţii. Într-o scrisoare distribuită clienţilor băncii Goldman Sachs, se spune că: ”acest anunţ dovedeşte că oficialii FED apelează la toate mijloacele pe care le au la dispoziţie pentru a combate criza de pe pieţele financiare”

„EADS îşi va plăti furnizori în dolari”, este un alt titlu din Financial Times. Grupul franco-german începe să de adapteze la realităţile unui dolar din ce în ce mai slab. Concernul va cere marilor furnizori europeni ca de acum încolo să-şi depună ofertele în moneda americană. Directorul executiv, Louis Gallois a declarat pentru Financial Times, că în urma pierderilor nete de 765 de milioane de dolari, Airbus a hotărât să împartă povara fluctuaţiilor cursului de schimb cu furnizorii. Schimbările vor intra în vigoare odată cu demararea noului proiect, A350 XWB, un jet de gabarit mediu.

Tot din Financial Times aflăm şi despre anunţul de ieri al Gazprom, potrivit căruia furnizorii de gaze naturale din Asia Centrală intenţionează să scumpească exporturile începând cu 2009.

Numărul creditelor ipotecare a scăzut până la un nivel record, ne informează cotidianul The Times. Volumul creditelor ipotecare acordate în Marea Britanie, a scăzut în ianuarie cu 19%. Datele publicate ieri de către Consiliul Creditorilor Ipotecari relevă că doar 50.3000 de britanici au contractat credite pentru case în prima lună a anului, cu 34% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, s-a atins cel mai scăzut nivel de la începerea publicării acestor date în 2002.

De la secţiune economică a Sueddeutsche Zeitung aflăm despre povara fiscală copleşitoare pe care o au de îndurat în Germania cei cu venituri medii şi mici. Conform unui studiu OECD, Germania ocupă poziţia a treia în topul statelor cu cea mai mare fiscalitate, după Belgia şi Ungaria. Astfel, din 100 de euro costuri cu forţa de muncă, doar 47,80 de euro îşi găsesc drumul în buzunarele angajatului. În Danemarca, spre exemplu, salariaţii rămân cu 58,70 de euro, în Statele Unite cu 70, pentru ca în Mexic aceştia să beneficieze în final de 84,70 de euro.

Tot Sueddeutsche Zeitung ne informează şi despre Futuro, conceptul fiscal pe termen lung al Parlamentului din Lichtenstein. La baza acestuia stă acelaşi sistem de fundaţii care a dat nemţilor mari bătăi de cap în ultima perioadă. Cotidianul german a intrat în posesia unui document de lucru al executivului din Vaduz, care relevă că principatul nu are nici cea mai vagă intenţie de a-şi reforma actualul sistem de taxe.

"Deficitul bugetar creşte pe măsură ce preţul la petrol afectează exporturile", titrează The Wall Street Journal. Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut uşor în luna ianuarie datorită preţului ridicat la produse petroliere care a inhibat exporturile americane. Astfel, potrivit datelor furnizate de către Departamentul pentru Comerţ, deficitul a urcat la 58, 2 miliarde de dolari, de la 57,9 miliarde de dolari pentru luna decembrie. Nigel Gault, economist la Global Insight şi unul dintre cei care consideră că economia americană se află deja în recesiune, crede că exporturile sunt totuşi acelea care ţin economia pe linia de plutire. "Ideea este că schimburile comerciale ajută foarte mult America şi ameliorează efectele recesiunii", a declarat acesta. El a mai adăugat că reducereea consumului a dus la scăderea importurilor. În ciuda deficitului pe luna ianuarie, analiştii se aşteaptă ca exporturile să aibă o contribuţie pozitivă la PIB-ul primului trimestru şi să compenseze pentru alte zone precare ale economiei. După publicarea datelor, Morgan Stanley şi-a revizuit prognoza legată de scăderea nivelului producţiei pe trimestrul 1, de la 0,3% la 0,2%.

Tot din The Wall Street Journal aflăm şi despre intenţiile fondului suveran singaporez GIC de a achiziţiona o participaţie semnificativă în vehicolul de investiţii care deţine controlul grupului de firme Benetton. GIC va plăti 1 miliard de euro pentru 3% din Sintonia SA, într-o tranzacţie care presupune o mărire de capital uletrioară. În urma acesteia, fondul singaporez va deţine aproximativ 14,3% din totalul acţiunilor.

"Volksbank caută oportunităţi de achiziţie în Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova", ne informează cotidianul austriac Wirtschaftsblatt. "Nu suntem afecaţi de criza internaţională", a declarat ieri Friedhelm Boschert, preşedintele consiliului de administraţie al Volksbank International Gruppe şi cifrele îi dau dreptate. Divizia pentru Europa de Est a băncii austriece Volsbank a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 10,7 miliarde de euro şi un profit de peste 70 de milioane de euro. Anul trecut, grupul bancar a deshis 237 de filiale noi în cele zece ţări de operaţii din regiune. Printre obiectivele pe termen mediu se află achiziţia de bănci autohtone în Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova

Din Les Echos aflăm că Aon France, o filială a companiei americane de asigurări Aon, a prezentat marţi un proiect de reorganizare care prevede disponibilizarea a 208 locuri de muncă, dintre care 58 vor fi relocate în Romania. Restructurarea vizează cu precădere departamentele de incendii, accidente, sănătate sau asigurări de viaţă.

Tot din Les Echos aflăm despre poziţia preşedintelui Traian Băsescu referitoare la taxa de primă înmatriculare. În scrisoarea sa, preţedintele României cere premierului rambursarea sumelor „încasate ilegal”, estimând căa Statul riscă să plătească sume compensatorii proprietarilor de maşini care vor câştiga în justiţie.

The Moscow Times ne informează despre noul proiect de lege al Kremlinului care urmează să acorde investitorilor străini acces limitat la uriaşele zăcăminte ruseşti de petrol, gaze naturale sau aur. Propunerea trimisă Dumei de Stat prevede ca investitorii să obţină acordul guvernului în cazul în care intenţionează să deţină peste 10 procente din companiile care operează expluatările respective

Datoria publică a Italiei a crescut în 2007, însă s-a redus cu 2 procente ca pondere în Produsul Intern brut, titrează Corriere della Sera. Astfel, Italia a încheiat anul trecut cu datorie publică de aproape 1.600 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 104% pondere în PIB. Articolul face referire şi la faptul că salariile italienilor sunt printre cele mai scăzute din Europa.