Revista presei economice, luni, 14 aprilie

Palatul Cotroceni nu agreeaza licitatiile, sustine Financiarul. Negocierea directa este metoda cel mai des folosita de Administratia Prezidentiala pentru achizitiile publice in detrimentul licitatiilor deschise. Este preferata pentru majoritatea achi­zi­tiilor, incepand cu simple vaze, or­di­ne si medalii si ter­mi­nand cu tran­s­portul aerian. Licitatiile organizate anul trecut si anul acesta sunt in numar de doar sase, de aproape cinci ori mai putine decat numarul negocierilor di­rec­­te. Valoarea to­tala a contrac­telor acordate de Adminis­tra­tia Prezidentiala prin negociere directa este sensibil egala cu valoarea celor acordate prin licitatii deschise: 3 milioane fata de 3,1 milioane de lei.
Cu ajutorul licitatiei deschise, Dinu Patriciu a fost inlocuit de Petrom in acest an ca furnizor oficial de benzina pentru presedintie, insa negocierea directa ii mentine in coasta sefului statului stirile venite de la mogulii de presa  neagreati. Afla mai mult.

Angajatii statului iau 100 de sporuri la salariu, a descoperit Cotidianul. Sporurile, primele si tichetele aduc unora dintre functionarii publici venituri de peste cinci ori mai mari decit salariul mediu pe economie. Ministerul Finantelor a identificat peste 100 de tipuri de sporuri care, puse in fiecare luna cap la cap de catre conducerile institutiilor, aduc angajatilor statului venituri care depasesc, in multe cazuri, valorile salariilor de baza. Astfel, din datele Finantelor reiese ca politistii au nu mai putin de 26 de tipuri de sporuri, urmati de cadrele medicale, cu 19 tipuri de sporuri, armata cu 16 tipuri si personalul didactic care are 12 tipuri de sporuri. „Politica salariala trebuie sa se bazeze pe salariu si nu pe alte venituri care completeaza intr-o maniera netransparenta veniturile salariatilor. Exista diverse formule de care s-a facut uz in ultima perioada, dar trebuie sa vedem care sint salariile si nu aceste elemente complementare“, a declarat recent premierul Calin Popescu Tariceanu. Citeste tot.

Piaţa locuinţelor de lux din Capitală stagnează, afirma Gandul. Segmentul rezidenţial de lux al pieţei imobiliare româneşti lasă loc proiectelor destinate clasei medii, care reprezintă 90% din totalitatea ansamblurilor existente la ora actuală. „Locuinţele de lux devin mai valoroase pentru că în acest an numărul de unităţi nou create este mic în comparaţie cu anii precedenţi, locul lor fiind luat de ansamblurile mamut”, spune George Ivan, consultant în cadrul departamentului rezidenţial al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Eduard Uzunov, preşedintele companiei imobiliare Regatta, este de părere că ne confruntăm cu o cerere semnificativă pe segmentul rezidenţial şi că această cerere generează la rândul ei o cerere pentru terenuri şi locaţii bune. Acest lucru este valabil şi pentru segmentul de lux, unde de la începutul acestui an s-a înregistrat o creştere a cererii cu 20% pentru zone ca: strada Roma, Londra sau Şoseaua Nordului. Materialul complet.

Loteria îşi încearcă norocul în Carrefour, a descopereit Evenimentul Zilei. Un parteneriat între cele două părţi va aduce biletele la 6/49 şi lozurile răzuibile în cele mai aglomerate complexuri comerciale din ţară. În mai puţin de două săptămâni, Loteria Română va deschide 10 agenţii loto noi în complexurile Carrefour din toată ţara. În plus, chiar înainte de Paşte, jucătorii ar putea găsi lozurile răzuibile abia relansate de Loterie la toate casele de marcat ale lanţului de hipermarketuri. Loteria Română şi Carrefour România vor încheia aceste zile un parteneriat prin care milioane de clienţi care ajung în hipermarket pentru a-şi face cumpărăturile de Paşte s-ar putea transforma şi în clienţi ai Loteriei. Înţelegerea celor două companii aduce câştiguri ambelor părţi, după cum ne-au declarat oficiali din Loteria Română. Citeste stirea.

Gigantul „Postav Buhuşi“, concesionată unui SRL cu un profit de shaormerie, arata Adevarul. Peste 20 de hectare din cea mai mare fabrică de postav din sud-estul Europei au fost închiriate de primărie unei firme care, în 2006, avea un profit de 10.000 de lei. Seria oraşelor moarte continuă cu Buhuşi. Economia oraşului a fost clădită pe cea mai mare fabrică de postav din sud-estul Europei, din care astăzi s-a ales praful. Pe locul unde a funcţionat gigantul mai există Stofe Buhuşi SA, cu 200 de angajaţi şi 20 de hectare de teren care au fost concesionate unui cuplu de afacerişti româno-italian. "Răţuşca cea urâtă a judeţului Bacău", spune primarul Buhuşiului cu un of zgomotos, referindu-se la posibilităţile financiare ale municipalităţii. Citeste mai mult.