Business Standard a aflat cum ajung numele mari pe firme mici. Companii romanesti de constructii, stomatologie, comert, media utilizeaza numele de Orange, Vodafone sau General Electric, fara sa aiba nicio legatura cu multinationalele respective sau cu domeniul in care acestea activeaza. Aceasta situatie este posibila din cauza lipsei de comunicare intre Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), unde se inregistreaza firmele, si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), unde se inregistreaza marcile, precum si din cauza legislatiei incomplete. Un simplu clic pe pagina Registrului Comertului dupa numele General Electric indica 41 de companii la nivelul intregii tari. Materialul complet.
Seful Orange citat de Ziarul Financiar: Vom ajunge sa luam clienti noi doar de la competitie! Serviciile de internet mobil vor fi cheia mentinerii unor rate de crestere ridicate a veniturilor in contextul scaderii continue a tarifelor pentru voce, in timp ce maturizarea pietei de telefonie mobila va obliga operatorii telecom sa-si caute clientii noi la companiile concurente, estimeaza Richard Moat, CEO al Orange Romania. El si-a prelungit recent cu inca doi ani mandatul de director executiv al Orange, companie ce a avut anul trecut venituri de peste 1,2 mld. euro, intrand in top 10 companii din Romania. Citeste stirea.
Tranzactii speculative cu actiuni ale Fondului Proprietatea, a descoperit Financiarul. Tranzactiile cu titluri Fondul Proprietatea, care nu mai sunt un secret pentru nimeni, se fac in scopuri speculative. O recunoaste chiar directorul general al acestei institutii, Daniela Lulache (foto). „Cei care cumpara considera ca pretul la care cumpara astazi este mult mai mic decat pretul la care spera sa vanda poimaine si, astfel, sa aiba un castig. Se mizeaza pe dorinta de a vinde sau pe lipsa de informatii a unor actionari, in ideea ca, intr-un moment ulterior, vor vinde la mai mult”, spune directorul general al FP. Citeste mai mult.
Un post in CA aduce pana la 228.000 € pe an, a aflat Business Standard. Administratorii companiilor listate pe BVB au salarii care pornesc de la 500 de lei brut anual (136 de euro) si ajung la un maximum de 10.000 de lei pe luna (circa 2.700 de euro), excluzand bonusurile pe care acestia le primesc, in functie de realizari. Conform informatiilor oferite de companii, remuneratiile suplimentare ale administratorilor si directorilor acestora pot depasi doua milioane de euro pe an (cazul Alro Slatina). Banca Transilvania (TLV), una dintre cele mai mari companii de pe bursa, le ofera membrilor Consiliului de Administratie un salariu net de 10.000 de lei pe luna, in timp ce Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania, are remuneratie de 15.000 de lei net lunar (4.098 de euro), conform raportarilor companiilor de la bursa. Citeste tot.
Hrana scumpă subţiază bugetul românului, crede Adevarul. Românul cheltuie astăzi aproape 50% din bugetul de consum pe mâncare, băutură şi ţigări. În Vest, procentul este de 15-20% (dintr-un buget de câteva ori mai mare). Ponderea mare a cheltuielilor pentru produsele de bază este o măsură a sărăciei. Nu este suficient însă că avem venituri „anemice", ne mai trebuie şi preţuri umflate. Spre exemplu, chiar dacă este din aceeaşi categorie de venit, vecinul bulgar dă mai puţin pe mâncare. Şi asta nu pentru că ar mânca mai puţin. Aşa cum, dacă noi cheltuim cel mai mult din UE pe carne, nu înseamnă că suntem „carnivorii" Europei. Poate doar că avem parte de nişte preţuri care pică greu. Materialul complet.
Tăriceanu bagă computer gratis în 200.000 de case, aflam din Cotidianul. Executivul bifează, în toamna electorală, o ultimă liniuţă din programul de guvernare: câte un calculator pentru fiecare boboc de clasa a noua. PC-urile vor fi luate acasă şi înapoiate la terminarea liceului. Ministerul Educaţiei se grăbeşte să demareze din luna septembrie un nou program pentru elevi, prin care fiecare boboc de clasa a noua va primi în custodie un calculator în valoare de cel mult 400 de euro. Desktopul va fi preluat pe semnătura părinţilor, dus acasă şi va trebui înapoiat la sfârşitul clasei a XII-a. Guvernanţii chiar fugăresc această nouă iniţiativă, lucru care se vede mai ales din graba cu care a fost afişată la Secretariatul General al Guvernului, pentru a fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă în una-două săptămâni, ocolind varianta promovării sale ca lege în Parlament. Afla mai mult.
Pe ce dau românii banii, se intreaba Evenimentul Zilei. Românii plătesc jumătate din salariu pe mâncare, băutură şi ţigări, cel mai mult dintre toţi locuitorii statelor membre ale Uniunii Europene, se arată într-o analiză Eurostat. Carnea şi mezelurile înseamnă peste 10% din leafa lunară, băuturile alcoolice încă 2,3%, ceea ce diminuează drastic fondurile pentru ieşiri la restaurant sau distracţii. Pe de altă parte, cheltuielile cu casa ne scot cei mai puţini bani din buzunar în comparaţie cu europenii. Citeste tot.
Românii, locul doi în UE în topul celor care îşi beau banii, citim in Gandul. Românii dau cei mai mulţi bani pe băutură, fiind devansaţi, din toate cele 27 de state UE, doar de către irlandezi, relevă un studiu asupra bugetelor de familie din UE, citat de The Sunday Times. Studiul nu dezvăluie şi sumele cheltuite, ci numai cât reprezintă acestea din bugetul familiei, respectiv 2,3 la sută în cazul românilor. La distanţă semnificativă se află cei situaţi pe locul întâi, irlandezii, care îşi aruncă 4,1 din bugetul familial pe băutură. Citeste stirea.
9,2 miliarde euro – piata constructiilor din Romania, estimeaza Romania Libera. Cu o valoare a pietei constructiilor de 9,2 miliarde euro inregistrata anul trecut, Romania se afla pe locul al treilea in Europa Centrala, dupa Polonia (35,3 miliarde euro) si Cehia (17,8 miliarde euro). Potrivit unui studiu al companiei de consultanta si audit Deloitte, in urma Romaniei se afla Ungaria (7,8 miliarde euro), Bulgaria (5,3 miliarde euro), Slovacia (4,6 miliarde euro) si Croatia (2,7 miliarde euro). Analistii de la Deloitte apreciaza ca Europa Centrala va continua sa fie o zona de interes pentru investitorii in imobiliare, aici inregistrandu-se un deficit mare de locuinte noi, mai ales in tari precum Polonia, Romania si Bulgaria. Citeste mai mult.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
